Bolnavii cu diabet zaharat, cei cu insuficiență hepatică sau renală, cei cu boli sistemice (cum e cazul leucemiei) sau cei anemici pot fi extrem de deranjați de frig. Aceste persoane nu mai au un sistem imunitar competent, ceea ce îi face sensibili la multiple agresiuni, printre care frigul se află pe primele locuri. Dacă nu suferiți de o afecțiune gravă, iată posibilele boli care lovesc în anotimpul extrem de rece.
Sezonul gripelor
Chiar dacă nu aveți o afecțiune pulmonară, aparatul respirator tot suferă iarna. E sezonul gripelor și al răcelilor. Virusurile reprezintă principalii răspunzători de aceste afecțiuni și ei nu reacționează la antibiotice: deci atenție la toate antibioticele luate inutil la o simplă răceală.
Iată legătura dintre frig și virusurile care preferă aparatul respirator. Din cauza diferențelor de temperatură foarte mari dintre spațiile de locuit și mediul înconjurător, mucoasa nazală se lubrifiază mai puternic în mod natural. Fiind mai bine lubrifiată, virusurile existente peste tot se lipesc mai bine de aceasta și astfel se pot înmulți în voie.
Așa apare o viroză respiratorie. O tratați de obicei cu lichide călduțe, cu mese bogate nutrițional și cu mai multă odihnă.
Atenție și la inimă!
Frigul nu accentuează doar bolile repiratorii, ci și pe cele cardiace. Când temperaturile scad, vasele de sânge se îngustează, pentru a menține constantă temperatura corpului. Dacă se îngustează spațiul prin care curge sângele, automat presiunea acestuia crește și, la cei predispuși, apare riscul unui accident vascular sau a unui atac de cord.
Frigul vă poate crea astfel probleme mari dacă sunteți hipertensivi sau dacă e obligatoriu să vă mențineți tensiunea la un nivel constant (în cazul persoanelor cu diabet sau afecțiuni renale cronice). Legătura dintre temperaturile joase și presiunea sângelui nu este o glumă. Spre exemplu, dacă țineți mâna în apă rece ca gheața timp de un minut, tensiunea arterială va fi mare timp de două ore.
Pneumonia este o boală ce se manifestă prin inflamaţia căilor pulmonare sau a ţesutului pulmonar, în termeni populari fiind cunoscută şi drept „aprindere de plămâni“. Cauzele sale pot fi virale, bacteriene, micotice sau toxice, agenţii patogeni responsabili de boală circulând fie pe calea aerului, fie pe cale limfatică sau transportaţi din alte focare infecţioase ale organismului.
Degerăturile sunt leziuni ale ţesuturilor, provocate de frig, în urma situaţiilor de expunere la temperaturi scăzute. Părţile corpului cel mai des afectate de degerături sunt: zona feţei, urechile, încheieturile, mâinile, picioarele. Pielea degerată este albicioasă, rigidă şi mai degrabă se manifestă amorţeala decât durerea.
