16.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăSanatateCe trebuie să știm despre alergiile alimentare

Ce trebuie să știm despre alergiile alimentare

Alergiile alimentare afectează între 6 şi 8% dintre copiii cu vârste sub trei ani şi aproape 5% dintre adulţi, iar numărul cazurilor este în continuă creştere, arată datele Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din Statele Unite. Principalii alergeni alimentari care declanșează boala la copii sunt proteinele din laptele de vacă, albușul de ou, făina. În schimb, pentru adulți, nucile de orice tip, merele, piersicile și citricele stau la baza alergiilor. Și predispoziția genetică este una dintre principalele cauze.

Alergiile alimentare se împart în două categorii: alergii de tip IgE (imunoglobulina E mediată) şi alergii nonmediate IgE. În cazul celor de tip IgE, sistemul imunitar reacţionează la un anumit produs alimentar prin producerea de anticorpi IgE, aşa cum este histamina, care produce inflamaţii şi favorizează apariţia unor simptome precum mâncărimi, înroşirea pielii, eczeme, dificultăţi de respiraţie sau chiar şoc anafilactic.

Simptomele alergiilor

Simptomele alergiilor alimentare pot surveni de la câteva minute până la câteva ore (situaţii rare, în special în cazul copiilor) de la ingerarea unui aliment care conţine o proteină pe care organismul o consideră dăunătoare. Aceste manifestări pot fi uşoare, severe sau, uneori, chiar fatale.
Experții estimează că alergiile alimentare afectează 4 până la 8% dintre copii. Iar cifrele au crescut, chiar cu 50 de procente în ultimii zece ani, potrivit unor estimări.
Medicii spun că alergiile sunt din ce în ce mai severe și mai greu de controlat, iar părinții aduc târziu copiii la medicul alergolog. Dacă, în cazul celor care suferă de alergie alimentară, produsele incriminate sunt evitate toată viaţa, când vine vorba de intoleranţa alimentară, acestea trebuie scoase din regimul zilnic în funcţie de gradul de reacţie al organismului, după care sunt reintroduse treptat, în cantităţi mici. Pentru o intoleranţă de gradul +1 sau +2, alimentul incriminat va fi eliminat din dietă timp de una-trei luni. Dacă gradul de intoleranţă este +3 sau +4, perioada de excludere este de șase-opt luni.

La ce alimente ar putea fi alergic copilul?

Este posibil ca micuțul să fie alergic la orice aliment, însă aceste opt grupe de alimente sunt responsabile pentru 90 la sută din alergiile alimentare: ouă, lapte, arahide, grâu, soia, nuci provenite din arbori (precum nucile, nucile braziliene și nucile caju), pește (precum tonul, somonul și codul) și crustacee (ca homarul, creveții și crabul).

Ce teste se pot face

Alergiile alimentare cele mai importante sunt cele care apar rapid după ingerarea alimentului și se pot investiga prin următoarele teste:
Testarea cutanată de tip prick – pentru proteinele alimentare, dar nu și pentru aditivii alimentari. Tegumentele trebuie să fie imune, fără leziuni. Acest tip de testare nu are indicație la cei ce au prezentat anafilaxie, căci alergenul de la testare poate el însuși declanșa tabloul de anafilaxie. Medicația antialergică trebuie oprită înainte de acest tip de testare, iar administrarea de cortizon înainte de testare poate amâna testarea cu un interval de timp variabil, în funcție de tipul de preparat cortizonic și perioada utilizării lui.
Testarea serologică – determinarea de IgE specifice pentru proteine. Nu este influențată de nicio medicație anterior folosită și are indicație majoră la cei care au prezentat orice schiță de anafilaxie. Este indicată atunci când relația de tip cauză-efect nu este evidentă și în cazul suspicionării alergiei la aditivi alimentari. Deoarece există peste 3.500 de asemenea aditivi, care conservă, dau gust și miros alimentelor procesate industrial, se recomandă ca pacientul să țină un jurnal alimentar.

Există un tip de alergie alimentară care afectează bebelușii

Primele dăți în care copilul este expus la un ingredient pot fi acelea în care acesta s-a aflat într-o combinație cu altceva, de exemplu, ouăle, laptele și nucile măcinate într-un fursec.
Apoi, există un tip specific de alergie alimentară care afectează mai ales bebelușii. Poartă denumirea de sindromul de enterocolită indusă de proteine alimentare (SEIPA) și generează reacții gastrointestinale, precum vomă și diaree în exces și deshidratare. Este rar întâlnit, dar poate fi foarte grav.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS