Suntem tot mai acaparați de tehnologie și gadgeturi. Toate acestea ne pot afecta însă vederea. Medicii oftalmologi spun că depistează tot mai mulți copii și tineri cu probleme de vedere. Jumătate dintre persoanele cu vârste între 40 și 75 de ani nu au fost la un consult oftalmologic în ultima perioadă, arată statisticile. Dr. Mihaela Puianu, medic specialist oftalmolog, vorbește despre importanța controalelor de prevenție, dar și despre cât de mult a evoluat tehnologia în oftalmologie și cum ajută în tratarea pacienților.
Gazeta de Sud: Cât de important este să mergem la un control de rutină, la oftalmolog, mai ales acum, când petrecem foarte mult timp în fața calculatorului, telefoanelor ?
Mihela Puianu: Petrecem mult timp în fața telefoanelor, tabletelor, iar un consult oftalmologic de prevenție este foarte important. Se poate face un control oftalmologic încă din primele ore de la naștere. Medicul neonatolog este cel care intervine dacă în ziua în care s-a născut copilul observă o afecțiune oculară, de obicei cataracta congenitală.
Copiii născuți prematur intră într-un screening de urmărire a retinopatiei de prematuritate, aceștia sunt născuți la vârste gestaționale sub 34 de săptămâni și au la naștere mai puțin de 2.200 de grame. Screening-ul de retinopatie de prematuritate se face la șase săptămâni de la naștere. Dacă vorbim de copiii născuți la termen, care prezintă după câteva săptămâni de la naștere un ochi lăcrimat sau lacrimile stagnează în colțul ochiului, controlul se face până la vârsta de patru luni. Controalele de rutină se recomandă și la vârsta de șase luni, un an, apoi la trei ani și dacă totul este în regulă la vârsta de cinci – șase ani.
GdS: Sunt copii care au ajuns să mănânce numai dacă stau cu telefonul sau cu tableta în față. Cât de mult le poate afecta acest obicei vederea?
M.P.: Recomandăm ca un copil după vârsta de șase ani să nu stea mai mult de o oră pe zi în fața dispozitivelor. Societatea Americană de Pediatrie recomandă ca micuțul să nu intre în contact cu aceste dispozitive. După împlinirea vârstei de doi ani, este permisă doar interacțiunea cu jocuri. Există însă niște folii speciale care se aplică pe tabletă, telefoane pentru a îndepărta acea lumină dăunătoare ochiului, lumina albastră. Adulții care prin natura meseriei petrec mai mult timp la calculator pot purta ochelari de protecție cu filtru. Acești ochelari se prescriu în orice cabinet oftalmologic. Rata de clipire se reduce foarte mult când stăm la calculator, trebuie să ne amintim să clipim mai des pentru că altfel apare iritația oculară, oboseala oculară. Sunt recomandate lacrimile artificiale în astfel de situații.
„Cataracta este cea mai întâlnită afecțiune“
GdS: Care este cea mai frecventă afecțiune pe care o depistați la pacienți?
M.P.: Cataracta este cea mai întâlnită afecțiune. Ea reprezintă opacifierea cristalinului. Cristalinul este lentila care ne ajută să vedem. Cristalinul focalizează lumina pe retină. Dacă acesta se opacifiază, pacientul începe să vadă ca printr-un geam mat, apare încețoșarea vederii. Cataracta are o evoluție progresivă, de scădere a acuității vizuale și pacienții nu pot să găsească ochelari optimi pentru că problema nu vine de la dioptrie, ci din cauza opacifierii cristalinului. Pacienții ne întreabă frecvent care este tratamentul indicat în astfel de situații. Cei care au o astfel de problemă trebuie să stea puțin în fața calculatorului, foarte puțin la soare. Intervenția chirurgicală este singurul tratament care duce la vindecarea cataractei. Intervenția chirurgicală pentru cataractă nu mai este, în zilele noastre, așa dificilă. Operația durează între 10 și 20 de minute, se operează cu ultrasunete. Se fac intervenții chirurgicale și în ambulator. Se poate face intervenția și în spital de stat.
GdS: De ce poate să apară cataracta secundară?
M.P.: Cataracta secundară înseamnă opacifierea săculețului cristalinului care a rămas pe loc. Se scoate cristalinul vechi, dar săculețul lui rămâne pe loc și acolo se implantează lentila artificială transparentă. Pacientul vede foarte bine după operație dacă nu există alte afecțiuni oculare, dar observă că la un an, doi ani de la operație apare iar încețoșarea acuității vizuale. Pacienții nu trebuie să se sperie, trebuie să vină la un control. Cataracta secundară are o rezolvare ușoară și anume capsulotomia laser prin care pacientul stă la un aparat fără să necesite o pregătire specială înainte. Este o intervenție nedureroasă, cu efecte imediate.
„Există și lasere pentru corectarea viciilor de refracție“
GdS: Cât de mult vă ajută laserele în oftalmologie?
M.P.: În ultimii ani, tehnologia laser a evoluat foarte mult. Înainte se putea folosi laserul doar în anumite tipuri de glaucom, acum vorbim de laser și în glaucomul cu unghi deschis. Exista și înainte, dar era un laser care avea efecte secundare grave și se putea face o singură dată la pacienții la care medicamentele nu mai aveau răspuns terapeutic.
Există și lasere pentru corectarea viciilor de refracție. Sunt pacienți care nu vor să poarte ochelari. Dacă înainte nu puteam face nimic în acest sens, acum există laserul din chirurgia refractivă, care ne scapă de purtatul ochelarilor. Cu el putem trata: miopia, hipermetropia, astigmatismul sau combinațiile dintre acestea.
Pacientul trebuie să știe că intervenția cu acest tip de laser necesită anestezie locală și niște investigații înainte. Pacientul trebuie să aibă peste 18 ani și să aibă dovada stagnării dioptriei în ultimii doi ani. Pacienții cu diabet au o precauție în ceea ce privește intervenția cu acest laser.
