16.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăSanatate50% din asigurați nu cotizează la Sănătate

50% din asigurați nu cotizează la Sănătate

De multe ori, bolnavii nu au acces la toate serviciile medicale şi plătesc chiar şi pentru cele gratuite

Zilnic, aproximativ 400 de bolnavi ajung în Urgența Spitalului Județean Craiova. Cei mai mulți dintre cei care vin aici pentru îngrijire medicală sunt neasigurați medical. În România, numărul celor care contribuie la sănătate este tot mai mic pentru că populația este tot mai îmbătrânită, iar mulți dintre tinerii care ar reprezenta principalul furnizor de contribuții de sănătate lucrează în străinătate.

Sistemul de sănătate românesc este în comă de ani buni. Mulți dintre pacienții români nu își cunosc drepturile și obligațiile, iar multe dintre spitale încearcă să reziste sufocate de birocrație, corupție, aparatură veche. De multe ori, bolnavii nu au acces la toate serviciile medicale şi plătesc chiar şi pentru cele gratuite. Cei mai mulţi nu ştiu nici că li se încalcă drepturile, nici cum pot reclama abuzurile. Din 2003 există Legea nr. 46 privind drepturile pacienţilor. Singurele campanii de informare au fost făcute de asociaţiile de pacienţi şi asociaţiile private.
Românii se declară nemulțumiți de sistemul de sănătate de la noi din țară, în comparație cu restul statelor Uniunii Europene. Procentul din PIB pentru sănătate a ajuns la peste 5% în ultimii ani, însă subfinanțarea rămâne o boală cronică a sistemului sanitar. O știu și pacienții, și medicii. Din totalul celor 18 milioane de asigurați, doar jumătate sunt și contribuabili. Numărul celor care plătesc asigurări de sănătate este tot mai mic în comparație cu cei care au nevoie de îngrijiri medicale. Aceştia trebuie să știe că au dreptul doar la serviciile incluse în pachetul minimal de servicii medicale. Informarea și educația medicală sunt încă un punct slab al sistemului.

Bolnavii care îşi cumpără medicamente, cât stau internaţi în spital, pot cere banii înapoi

Nouă din zece bolnavi nu își cunosc drepturile. Așa arată datele culese de Asociația Pacienților din România. Mulți dintre cei care ajung în spitale își plătesc singuri tratamentele și analizele care, în mod normal, ar trebui să fie gratuite. De exemplu, bolnavii care îşi cumpără medicamente, cât stau internaţi în spital, pot cere banii înapoi. Orice unitate medicală este obligată să deconteze cheltuielile făcute de pacienți. Din neştiinţă sau din cauza procedurii dificile, oamenii se lasă păgubaşi şi nu profită de legea care îi ajută să-şi recupereze banii cheltuiţi. Din 2003, în România există Legea nr. 46, Legea drepturilor pacientului. Aceasta prevede că pacientul are dreptul să fie informat asupra stării sale de sănătate, a intervenţiilor medicale propuse, a riscurilor potenţiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului şi nerespectării recomandărilor medicale, precum şi cu privire la date despre diagnostic şi prognostic.

Contributorii îi ţin în spate pe neasiguraţi

Principalul actor pe piața serviciilor de sănătate din România este Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care administrează Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Prin cele 43 de case de asigurări subordonate, ea contractează circa 26.000 de furnizori. Spre deosebire de anii 1970-1990, CNAS, nu Ministerul Sănătății, are cele mai multe pârghii pentru a influența comportamentul furnizorilor, cantitatea și calitatea serviciilor prestate către pacienții români. Numai că în România cei care au cotizat o viață întreagă la sănătate se trezesc atunci când ajung în spital că trebuie să scoată bani din buzunar pentru medicamente, materiale sanitare sau să se asigure că sunt bine îngrijiți. Asta pentru că acum cine plătește contribuție la sănătate trebuie să-i țină în spate și pe cei neasigurați. Din totalul celor 18 milioane de asigurați, doar jumătate sunt și contribuabili.

Neasiguraţii beneficiază doar de pachetul minimal

Legea asigurărilor de sănătate inițiată înainte de anul 2000 a suferit peste 100 de modificări. Aproximativ 90% din populație este asigurată. Cea mai mare categorie de asigurați este cea a salariaților, care reprezintă 36% din total. Pensionarii și copiii, inclusiv elevii, sunt următoarele categorii asigurate, cu procente de 24% și 22%, după cum arată un raport al Alianței pentru Sănătate din România (APSER). Problema este că mulți dintre românii activi nu contribuie la sistem. În plus, atât pacienții asigurați, cât și cei neasigurați nu știu exact care sunt serviciile de care pot beneficia.
Pacienții care nu sunt asigurați medical pot să beneficieze doar de serviciile medicale cuprinse în pachetul minimal. În ambulatoriu, pacientul are dreptul la consultaţii pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală, pentru supravegherea şi depistarea de boli cu potenţial endemo-epidemic, consultaţii de monitorizare a evoluţiei sarcinii şi lehuziei, dar și consultaţii pentru acordarea serviciilor de planificare familială.
Persoanele neasigurate, care beneficiază de pachetul minimal de servicii medicale, suportă integral costurile pentru investigaţiile paraclinice recomandate şi tratamentul prescris de medicii de specialitate.

„Nici nu m-a băgat în seamă“

De cele mai multe ori, pacienții și aparținătorii se plâng de lipsa de comunicare a cadrelor medicale. Nu de puține ori, bolnavii spun „nici nu m-a băgat în seamă“, „nici nu mi-a spus ce am“. Articolul 8 al Legii drepturilor pacienților prevede clar că „informațiile se aduc la cunoștință pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; în cazul în care pacientul nu cunoaște limba română, informațiile i se aduc la cunoștință în limba maternă ori în limba pe care o cunoaște sau, după caz, se va căuta o altă formă de comunicare“. Pacientul are dreptul să solicite şi să primească, la externare, un rezumat scris al investigaţiilor, diagnosticului, tratamentului şi îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării.

„O lege întocmită arhaic“

Cu toate că pacienţii români nu își ştiu drepturile, singurele campanii de informare au fost făcute de asociaţiile de pacienţi şi asociaţiile private. Vasile Barbu, președintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, spune că Legea drepturilor pacienților din România trebuie actualizată la drepturile pacienților europeni. „Este o lege întocmită arhaic. De atunci a mai fost modificată o singură dată la articolul 2, acolo unde se menționează că pacientul are dreptul să primească și în format electronic rezultatul RMN. Trebuie adaptată la nivelul drepturilor europene ale pacientului. Există și Carta Drepturilor Pacienților. Trebuie adăugate o serie de prevederi legate de drepturile pacienților. Trebuie prevederi mai clare legate de consimțământul informat sau de dreptul de informare al pacientului. De asemenea, mai trebuie introduse anumite sancțiuni pentru cei care nu respectă drepturile pacienților și lămurite aspecte în legătură cu implicarea bolnavilor în studiile clinice. Ei participă de multe ori prin eforturi și costuri personale și nimeni nu le decontează cheltuielile de transport“, a explicat Vasile Barbu.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS