România se situează pe primul loc în UE în ceea ce privește mortalitatea la femei din cauza cancerului de col uterin, cancerului de ficat și de căi biliare intrahepatic, boli cronice de ficat și ciroze, boli ale aparatului digestiv, complicațiile sarcinii și ale nașterii. Cancerul de sân este a doua cauză de deces, la femei, în lume. În România, cancerul de sân este cel mai frecvent și prima cauză de deces prin neoplazii. Rata supraviețuirii la cinci ani este de 60%, dar poate depăși 80% în cazul bolii depistate precoce. De aceea, introducerea unor programe naționale de screening este extrem de necesară. Și mai importantă este informarea și conștientizarea femeilor să meargă la controale de prevenție. Rata mortalității materne în România este de peste două ori mai mare față de media UE. Situația este însă îngrijorătoare și în privința altor afecțiuni dacă ajungem în spitale.
Sănătatea femeii în România nu este o prioritate. Lipsesc multe dintre programele de informare și acces la investigații de prevenție, la nivel național. Lipsa informării și conștientizării femeilor printr-o strategie ne-a adus în situația în care în România mor cele mai multe femei din Europa din cauza cancerului de col uterin. Multe femei ajung la medic târziu, când cu greu se mai poate face ceva. O dată la două ore, o româncă este diagnosticată cu cancer de col uterin și aproape 2.000 pierd anual lupta cu această boală. România se situează pe primul loc în Europa la incidența cancerului de col uterin. Anual, peste 4.000 de românce sunt diagnosticate cu această boală, iar mortalitatea din această cauză este de trei ori peste media europeană. În Secția de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Județean de Urgență Craiova (SJU) ajung zilnic, în medie, trei femei cu cancer de col uterin în stadiu avansat. Vaccinarea împotriva HPV și efectuarea testului de prevenție Babeș-Papanicolau sunt metodele prin care cancerul de col uterin poate să fie depistat la timp și tratat.
În România, foarte puține femei beneficiază de programul de screening
Dacă în statele din Occident procentul femeilor care suferă de această afecțiune a scăzut mult datorită programelor de prevenție, în România foarte puține femei beneficiază de programul de screening. Spitalul Județean de Urgență (SJU) Craiova este centrul regional din Oltenia care derulează programul național de prevenție a cancerului de col uterin. Programul de prevenție a cancerului de col se adresează gratuit tuturor femeilor cu vârste între 25 și 64 de ani. Ca acesta să funcționeze, medicii de familie înscriși în program ar trebui să cheme la control periodic femeile, să le informeze și să le elibereze un formular în baza căruia pot să beneficieze gratuit de testul Babeș-Papanicolau. Problema este că doar jumătate dintre medicii de familie din Oltenia sunt înscriși în acest program și puține femei conștientizează importanța unui control de rutină. Nevoia de prevenție este însă foarte mare. „În ceea ce priveşte cazurile rămase în evidenţă la sfârşitul anului 2017, din cele peste 23.000 de cazuri de cancer, 1.800 sunt de col uterin. Cauza situaţiei alarmante din România este lipsa de aderenţă a populaţiei feminine la screening, deşi din 2012 este în vigoare Programul Naţional de Screening privind Cancerul de Col Uterin ce a comunicat o rată de acoperire a populaţiei ţintă de numai 8-12%“, explică dr. Popescu Ştefan.
Femeile cu cancer la sân luptă cu boala și cu sistemul
La fiecare trei ore moare de cancer la sân o femeie, iar la fiecare oră un nou caz este diagnosticat, arată datele făcute publice de Coaliția pentru Sănătatea Femeii. În Dolj, aproape 3.000 de femei suferă de cancer la sân. Sunt statistici îngrijorătoare, care se traduc în vieți pierdute din cauza faptului că de cele mai multe ori femeile descoperă boala cu întârziere. 90% din cazurile noi de cancer sunt depistate târziu (în stadiile II, III și IV). În România, încă nu există un program de prevenție pentru acest tip de cancer. Medicii spun că cel mai important este ca femeile să conștientizeze importanța investigațiilor de prevenție și să meargă să facă o mamografie.
În fiecare an, cancerul mamar îmbolnăvește aproape 9.000 de românce, iar 3.200 pierd lupta cu boala. Depistat la timp, cancerul la sân poate fi tratat. Puține femei sunt însă informate și susținute să facă investigații de prevenție. O ecografie sau o mamografie făcută la timp pot face diferența între viață și moarte. În Oltenia, există un singur mamograf digital, cel de la Spitalul Județean de Urgență Craiova. Numărul femeilor care cer să facă o mamografie a crescut mult în ultimii ani. Lunar, în jur de 300 de femei solicită o astfel de investigație în această unitate medicală.
Prima ecografie mamară este bine să fie făcută în jurul vârstei de 18 ani.
La Spitalul Județean de Urgență Craiova există singurul mamograf digital din Oltenia. A fost achiziționat în 2014 și numai anul trecut peste 2.000 de femei din toată regiunea au făcut aici mamografie. „Avem contract cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru mamograf. Lunar, în jur de 300 de femei beneficiază gratuit de investigații. Atunci când se termină plafonul, cine nu vrea să aștepte plătește 75 de lei. Urgențele au prioritate“, a spus dr. Bogdan Fănuță, managerul SJU Craiova.
Mortalitatea maternă duce România în statisticile negre ale UE
Rata mortalității materne în România este de peste două ori mai mare față de media UE, de trei ori mai mare decât în Slovacia, Slovenia și Bulgaria, de aproape șase ori mai mare decât în Italia și Spania și de aproape zece ori mai mare decât în Austria și Polonia, potrivit World Vision România. Anul acesta, în Oltenia au fost trei cazuri de deces la naștere. Fiecare caz are o explicaţie, dar este evident că sistemul de sănătate nu poate face faţă încă acestor cazuri complicate.
În 2017 încă există situații în care mamele mor dând viață. Mortalitatea maternă rămâne o problemă în România. 14,4 decese au fost înregistrate în rândul mamelor la 100.000 de născuţi vii în anul 2015, potrivit datelor World Vision România. Asta face ca România să se situeze în topul mortalităţii materne la nivelul Uniunii Europene, cu toate că țara noastră se află în regres faţă de situaţia din 2012. În urmă cu cinci ani, România ocupă primul loc în UE în ceea ce priveşte numărul mamelor care-şi pierdeau viaţa la naştere. Am rămas însă pe primul loc în UE în privința sarcinilor și avorturilor la minore, ceea ce arată lipsa educației pentru sănătate, dar și accesul redus la serviciile de planning familial.
Situația cea mai îngrijorătoare apare în zonele rurale
La nivel național, rata avorturilor este dublă față de media UE. Situația cea mai îngrijorătoare apare în zonele rurale, unde rata de mortalitate prin avort este de trei ori mai mare decât în mediul urban. Unul dintre motivele principale pentru rata înaltă a mortalității materne în mediul rural îl constituie avortul provocat: 95,6% din decesele cauzate de avorturi autoprovocate au avut loc în mediul rural. Aceste cifre ascund faptul că femeile de aici nu au acces la soluții contraceptive gratuite și la educație medicală. Medicii din cabinetele de planificare familială sunt cei care ar putea să facă educație la nivelul comunității locale. Numai că nu avem un program național în acest sens, prin care aceste acțiuni să fie organizate și finanțate. „Mortalitatea la naștere la începutul secolului XX era cam de 20-25%. Progresul medicinei și al tehnicii au făcut ca rata mortalității să ajungă la 0,5 până la 1 la mia de femei. Însă, în ultimii ani s-a constatat o creștere a mortalității la naștere și în state civilizate precum SUA, Canada, Norvegia sau Anglia. Trebuie să ținem cont de faptul că sarcina survine și la femei cu patologii diverse, în cazul cărora știm de la început că vor avea un prognostic dificil. Decesul la naștere este catastrofal, dar nu este un fenomen de masă. Anul acesta, în Oltenia au fost trei cazuri de deces la naștere“, explică prof. univ. dr. Nicolae Cernea, şeful Secţiei de Obstetrică-Ginecologie de la Spitalul Județean de Urgență (SJU) Craiova.
Depresia este mai frecventă la femei decât la bărbați
Mai mult decât atât, situația din spitale arată că prevalența demenței și a bolii Alzheimer (AD) sunt mai mari în rândul femeilor în vârstă decât în rândul bărbaților. De asemenea, depresia este mai frecventă la femei decât la bărbați: 9,4% pe parcursul întregii vieți și 2,8% pe parcursul unui an.
