Râsul este un antidot puternic pentru stres şi durere de orice fel. Potrivit specialiştilor, nimic nu acţionează şi nu echilibrează mai repede mintea şi organismul unei persoane decât un râs bun, potrivit www.medicalnewstoday.com. O persoană veselă devine mult mai optimistă, priveşte viitorul cu multă speranţă, interrelaţionează mult mai uşor cu cei din jur şi are un tonus ridicat. Oamenii veseli au resurse mult mai mari de a-şi depăşi problemele şi reuşesc să-şi menţină atât sănătatea fizică, cât şi pe cea emoţională.
Valenţele terapeutice ale râsului au fost menţionate încă din cele mai vechi timpuri atât de medici, cât şi de oameni de cultură, de înţelepţi, savanţi sau de filozofi. Râsul este un bun mijloc de comunicare, dar şi o modalitate de relaxare și eliminare a unor tensiuni lăuntrice. El poate fi declanşat reflex – de exemplu, la un simplu gâdilat – sau poate fi produs de un stimul psihic sau emoţional. Astfel, se ştie că frica sau depresia scad forţa musculară şi capacitatea de a face efort. În schimb, studiile arată că râsul are un efect tonic atât asupra plămânilor şi circulaţiei, cât şi asupra întregului corp. El echivalează cu un exerciţiu fizic intens, care pune sângele în mişcare şi generează o senzaţie generală de bunăstare.
Previne hipertensiunea şi depresia
Râsul are capacitatea de a scădea presiunea arterială până la valoarea normală, elimină hormonii stresului din organism, creşte elasticitatea masei musculare. De asemenea, creşte ritmul cardiac şi ajută la oxigenarea sângelui. Râsul declanşează producerea de endorfine – substanţa care ucide în mod natural durerea localizată într-un anumit punct al organismului, dar produce şi o stare generală de bine şi bună dispoziţie la toate nivelurile corpului, au spus specialiştii în terapii complementare.
Terapia prin râs previne şi combate depresia şi melancolia, crizele de panică şi de anxietate, măreşte capacitatea de muncă şi ne motivează să facem eforturi să avem relaţii armonioase cu cei din jur.
Creşte activitatea anticorpilor
O consecinţă a râsului este şi stimularea producţiei de anticorpi. S-a constatat că râsul în hohote produce eustres – o stare ce generează, la rândul său, sănătate şi emoţii pozitive, iar studiile au arătat că, după o partidă de râs, în organismul uman au loc schimbări la nivelul sistemului imunitar precum: creşterea numărului celulelor ce atacă agenţii patogeni infiltraţi în organism şi celulele canceroase. De asemenea, creşte activitatea limfocitelor T şi numărul de anticorpi IgA (imunoglobulina A) ce apără tractul respirator superior de infecţii şi agenţi patogeni, virusuri agresive generatoare de boli. Creşte producţia de gamma interferon, care activează şi menţine sistemul imunitar la parametrii necesari în perioadele de criză.
Îmbunătăţeşte memoria şi reduce glicemia
Studii făcute pe subiecţi cu vârste între 12 şi 70 de ani au pus în evidenţă că râsul îmbunătăţeşte memoria, înlătură insomnia, reduce sensibilitatea la stres, precum şi frecvenţa migrenelor.
Spectaculoase sunt efectele râsului asupra bolnavilor cronic şi a celor cu predispoziţie spre gastrită, constipaţie, dischinezie biliară, diabet, hipertensiune arterială sau ischemie cardiacă. Două şedinţe a câte zece minute de râs pe zi au dus la o îmbunătăţire simţitoare a stării de sănătate a acestora. Poate cel mai spectaculos efect s-a observat la bolnavii de diabet, care în urma şedinţelor de râs colectiv nu numai că şi-au redus glicemia, ci au şi reuşit să o stabilizeze pe perioade lungi.
Întăreşte legătura dintre partenerii de cuplu
Cuplurile în care se râde la unison măcar zece minute pe zi sunt mult mai stabile, frecvenţa certurilor este de două ori mai redusă, iar rata divorţurilor este cu până la patru ori mai mică decât la cuplurile unde se râde o dată pe săptămână sau mai rar. Copiii din familiile în care râsul este o prezenţă zilnică se dezvoltă mental şi afectiv mai repede, au rezultate şcolare mai bune şi o mai mare încredere în ei decât cei din familiile „serioase“.
Contribuie la tratarea cancerului
După câteva cazuri de cancer vindecate răsunător prin terapia intensivă cu râs, făcută individual, în marile spitale din Occident au apărut adevărate camere de râs, în care pacienţilor le sunt ţinute conferinţe despre simţul umorului, le sunt puse filme comice şi le este stimulat râsul prin tehnici de grup. Rezultatul: chimioterapia este mult mai bine suportată, pofta de mâncare şi de viaţă creşte simţitor, scade numărul recidivelor, iar perioada de recuperare este mai scurtă.
Râsul, umorul şi jocul pot deveni o parte integrantă a vieții oricui. Cu ajutorul acestora, creativitatea se va dezvolta şi se vor descoperi noi modalităţi vesele de abordare a celor dragi, colegilor, cunoscuţilor. Atitudinea veselă ajută pe oricine să privească lumea şi viaţa mult mai relaxat, optimist, pozitiv şi dintr-o perspectivă echilibrată.
