Suntem un popor ba vesel, ba mahmur. Românii consumă aproape 300 de milioane de litri de alcool pe an. Nu e de mirare, deci, că suntem în topul mondial al consumatorilor de alcool. Spitalele sunt pline de băutori care își distrug viața cu otrava din sticlă. Medicii spun că nu există gardă să nu aibă astfel de cazuri. În mediul rural, sunt tot mai puține școli și din ce în ce mai mai multe cârciumi. Sunt comunități și generații întregi distruse de băutură și de sărăcie. Mai grav este că dependența de consum de alcool se formează din copilărie sau adolescență. În Urgențele spitalelor ajung tot mai mulți elevi cu creierele atrofiate de băutură. Șirul nu se termină însă aici. Tragedia este și mai mare. Adolescenții români stabilesc un record negru în Europa în ceea ce privește consumul de droguri. Sunt din ce în ce mai mulți, iar șansele să scape de dependența de „praful alb“ sunt mici. Grav este că aceia care cad pradă cel mai des sunt adolescenții de 13-16 ani. Ierburile otrăvitoare, vândute la orice colț de stradă din neglijența autorităților, au umplut spitalele de adolescenți pierduți.
Moarte. Comă. Vieți înecate în alcool și praf. În România se bea din orice. La nuntă, la pomană și de fiecare dată când îi sărbătorim pe sfinții din calendar care merită „să fie udați“. E un fenomen scăpat de sub control. România ocupă locul al cincilea în topul țărilor europene prin prisma consumului de alcool pur per locuitor, potrivit unui raport oficial realizat de Organizația Mondială a Sănătații (OMS), aferent anului 2016. Ajungând la nivel local cu statisticile, situația este la fel de îngrijorătoare. Bem de ne stingem. Mai grav este că se consumă alcool de la vârste tot mai fragede. Un studiu realizat de Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Dolj arată că analiza datelor pentru județul Dolj indică faptul că aproape nouă din zece adolescenţi (88,9%) au consumat băuturi alcoolice cel puţin o dată în viaţă, în timp ce trei din patru adolescenți (78,1%) au consumat în ultimele 12 luni, iar trei din cinci adolescenți (59,8%) au declarat consum de alcool cel puțin o dată în ultimele 30 de zile. Cele mai mari prevalențe se observă pentru elevii de clasa a XI-a.
„60% dintre adolescenți au început să consume alcool înaintea vârstei de 13 ani“
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) atrage atenţia: în Europa, alcoolul reprezintă al treilea factor de risc pentru boală și moarte prematură, după fumat și hipertensiunea arterială, iar ciroza hepatică înregistrează rate înalte ale mortalității, în special în regiunile unde există o producție tradițională de băuturi spirtoase din fructe cu semințe: Ungaria, România, Slovacia, Slovenia.
Ultimul raport prezentat de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Dolj trage un semnal de alarmă asupra fenomenului consumului de alcool.
„Aproximativ 60% dintre adolescenți au început să consume alcool înaintea vârstei de 13 ani, iar 12% dintre aceștia au experimentat primul episod de ebrietate la această vârstă“, arată reprezentanții DSP.
Medicii spun că înaintea vârstei de 13 ani consumul de alcool induce un risc de şapte ori mai mare de a adopta un model de consum excesiv față de adolescenții care încep să consume alcool după vârsta de 17 ani.
„Un sfert dintre cei care ajung în UPU Craiova sunt oameni care au consumat alcool”
Zilnic, în Urgenţa Spitalului Judeţean Craiova ajung 10-15 cazuri de persoane în stare de ebrietate. Cele mai multe necesită intervenţia medicilor după ce au suferit diverse agresiuni. Îngrijorător este şi faptul că a scăzut foarte mult vârsta celor care consumă exagerat alcool.
„Un sfert dintre cei care ajung în UPU Craiova sunt oameni care au consumat alcool. Sunt și multe cazuri de agresiuni cauzate de această problemă. Ceea ce atrage atenţia este numărul tot mai mare de adolescenți între 14 și 18 ani“, declară unul dintre medicii care lucrează în Urgența Spitalului Județean de Urgență Craiova. Nu doar alcoolul este problema, medicii au constatat că în multe cazuri starea de ebrietate este asociată cu consumul de droguri şi etnobotanice.
Şi la Spitalul de Neuropshiatrie din Craiova ajung anual sute de persoane care au consumat alcool. În perioada 2013-2015, din cei 6.804 pacienți care au ajuns în Secția de Psihiatrie a acestei unităţi medicale, 644 au fost cazuri de pacienți care au avut afecțiuni psihice asociate cu consumul de alcool.
„Mulți ajung în sevraj și necesită spitalizare cel puțin două-trei săptămâni. După aceea sunt trimiși să își continue terapia în ambulator. Nu ştim însă câţi dintre ei continuă această terapie. Ar trebui să existe în fiecare zonă din ţară cel puţin un centru unde acești oameni să fie primiți și ajutați de echipe multidisciplinare să scape de dependența consumului de alcool. Din păcate, există doar la București“, a spus asist. univ. dr. Daniela Glăvan, șefa Secției de Psihiatrie II din cadrul Spitalului de Neuropsihiatrie Craiova.
„Rata de deces este semnificativă la cei care intră în sevraj“
O treime dintre adolescenţii doljeni au consumat alcool în exces, de-a lungul vieţii, ajungând la starea de ebrietate, în timp ce aproape un sfert dintre ei au avut cel puțin o stare de beție în ultimul an, iar 8,8% au experimentat starea de ebrietate cel puţin o dată în ultimele 30 de zile.
„Între comportamentul fetelor și cel al băieților față de consumul compulsiv de alcool există diferențe semnificative statistic. Cu toate acestea, 20,2% dintre fetele incluse în eșantion au experimentat o stare de beție cel puțin o dată până la această vârstă“, arată studiul realizat de Centrulu de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Dolj.
Consumul de alcool exagerat afectează foarte mult pacientul. În organism apare un dezechilibru multiplu: hepatic, neurologic.
„Și rata de deces este semnificativă la cei care intră în sevraj pentru că se ajunge la accident vascular sau la alte probleme care pot duce rapid la deces. La noi ajung adulții. Copiii sub 18 ani îi trimitem către Secția de Neuropshiatrie infantilă. Cu cât vârsta consumatorului este mai mică, cu atât pacientul este mai afectat. Am avut și pacienți care din cauza consumului de alcool au ajuns să facă demență. Unii consumă băuturi contrafăcute, care sunt mai ieftine, dar care afectează foarte mult organismul, unele conțin plumb. Ar trebui să se facă mai multe campanii de informare și conștientizare în acest sens la nivel național, având în vedere amploarea problemei“, a adăugat şefa Secţiei de Psihiatrie.
OMS: În România, 15.175 de decese sunt cauzate, anual, de consumul de alcool
OMS arată că alcoolul este implicat în producerea a peste 200 de boli diferite. În ceea ce priveşte ţara noastră, peste 28% dintre români depășesc pragul limită de alcool pur consumat, iar peste 10% depășesc 120 grame alcool pur la bărbați sau 80 grame la femei ocazional, înscriindu-se în categoria băutorilor cu consum episodic excesiv extrem. Berea este băutura preferată a românilor, pentru toate grupele de vârstă, fiind consumată de 70% dintre tinerii de 18-34 ani și aproximativ 60% din persoanele de 35-65 ani. Conform rezultatelor studiilor internaționale, în România, 15.175 de decese sunt cauzate în fiecare an de consumul de alcool, dintre care 11.659 în rândul bărbaților și 3.516 în rândul femeilor. Peste 14% din anii potenţiali de viaţă la femei şi 25,4% la bărbaţi sunt pierduți prin decese atribuibile alcoolului.
Alarmantă este vârsta fragedă de le care drogurile distrug vieți
Cei mai mulți ajung în spital după consum asociat de alcool și droguri. În fiecare an, prin vămile românești sunt introduse stupefiante de mare risc în valoare de zeci de milioane de euro. Grav este că aceia care cad pradă cel mai des sunt adolescenții de 13-16 ani. Ierburile otrăvitoare, vândute la orice colț de stradă din neglijența autorităților, au umplut spitalele de adolescenți pierduți. Medicii care lucrează în Unitățile de Primiri Urgență din spitalele Olteniei spun că aproape nu există gardă în care să nu aibă un astfel de caz. Mai mult, reprezentanții Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Craiova susțin că, în ultimii ani, în Oltenia a crescut numărul consumatorilor de droguri. Și mai alarmantă este vârsta fragedă de le care drogurile distrug vieți.
6,5% dintre elevi au declarat că au consumat canabis/hașiș cel puţin o dată în viaţă
Studiul realizat de Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Dolj arată că, la nivelul județului, 7,6% dintre elevi au declarat că au consumat cel puțin o dată în viață orice drog ilicit, în timp ce 4,8% au declarat un astfel de consum în ultimul an, iar 1,9% în ultima lună. „Prin sintagma “orice drog“ se înțelege: canabis/ hașiș, ecstasy, cocaină/crack, amfetamine, LSD sau alte halucinogene, ciuperci halucinogene, heroină, ketamină, NSP, sedative şi/sau tranchilizante, inhalanți etc. Cea mai mare prevalență se regăsește în rândul elevilor de clasa a XI-a“.
Preferințele elevilor din Dolj sunt canalizate spre drogurile ilicite de tipul celor „tradiționale“ (canabis/ hașiș, ecstasy, cocaină/crack, amfetamine, LSD sau alte halucinogene, ciuperci halucinogene, heroină, ketamină), la care se adaugă și noile substanțe psihoactive“.
