Stresul, alimentația nepotrivită, nopțile nedormite sunt cauzele care se răsfrâng asupra sănătății, iar creierul este principala țintă. Așa se face că în clinicile de neurologie din cadrul spitalelor doljene mai mult de jumătate dintre pacienții care ajung lunar au suferit un accident vascular cerebral. Îngrijorător este că tot mai mulți sunt tineri. Medicii spun că multe cazuri ar putea fi prevenite dacă pacienții ar fi informați și ar face controale de prevenție. Pentru că nu se întâmplă acest lucru am ajuns pe locul doi la nivel mondial, din punct de vedere al mortalităţii din această cauză. Mai grav este că doar 25% au șanse să își reia activitatea. Restul rămân cu dizabilități pentru că au acces cu greu la serviciile de recuperare medicală.
În România, aproape 65.000 de persoane suferă anual un accident vascular cerebral, ceea ce înseamnă 178 pe zi, 31% dintre ei fiind cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani. Cea mai frecventă cauză a accidentului vascular cerebral este faptul că un cheag de sânge blochează o arteră cerebrală, iar sângele nu mai irigă cu oxigen o anumită porţiune a creierului, iar aceasta cedează.
În Clinica de Neurologie a Spitalului de Neuropsihiatrie Craiova ajung peste 170 de pacienți lunar. Mai mult de jumătate dintre aceștia au suferit un accident vascular cerebral (AVC). „Pe fond de stres se poate declanșa mai devreme diabetul zaharat, hipertensiunea, dislipidemia, adică factorii de risc cei mai implicați în apariția AVC. Sunt oameni care au factori de risc dobândiți în timpul tinereții și este dezamăgitor să vedem că pacienți din ce în ce mai tineri fac o asemenea boală, care uneori lasă semne durabile“, spune conf. univ. dr. Valerica Tudorică, șefa Clinicii II Neurologie.
Numărul bolnavilor ar putea scădea dacă ar avea bună educație medicală
Mulți dintre pacienții cu AVC ajung în stare gravă la Spitalul Judeţean de Urgență (SJU) Craiova. Cei mai mulți sunt preluaţi la Terapie Intensivă, în comă. Sunt cazuri care necesită terapie intensivă zile în şir, uneori chiar şi săptămâni, iar când ies din terapie sunt preluaţi de medicii din Secția de Neurologie din spital. În situaţiile în care numărul paturilor din secție este depăşit, pentru că aici sunt doar 15, unele cazuri sunt trimise pe Secţia de Recuperare Neurologică sau pe Secţia de Neurologie alte câteva zile.
Recunoaşterea simptomelor bolilor vasculare cerebrale poate salva vieţi. Orice tulburare de vorbire tranzitorie, senzaţie de amorţeală sau de deficit la mână sau la picior, orice tulburare de vedere, chiar dacă au trecut în trei minute, trebuie să ne dea de gândit. Astfel de situaţii reprezintă o maximă urgenţă pentru neurologi. Numărul pacienților care suferă un accident vascular cerebral ar putea scădea dacă pacienții ar avea o mai bună educație medicală și ar merge la controale periodice chiar și atunci când nu îi doare nimic. Numai că, de foarte multe ori, oamenii nu ţin cont de aceste semne.
„Sunt puține locuri unde se poate face recuperare medicală“
De multe ori, în urma accidentului vascular cerebral pacientul rămâne cu dizabilităţi fizice sau mentale. În România, din cei aproape 65.000 de bolnavi care suferă anual un accident vascular cerebral, doar 25% au șanse să își reia activitatea. Restul rămân cu dizabilități motorii și cu afectări neuronale.
Recuperarea pacientului continuă atât în spital, cât și la domiciliu. Bolnavii au nevoie de gimnastică medicală, fizioterapie şi masaj, care vor ajuta pacientul să-şi recapete, într-o mai mare sau mai mică măsură, mişcările membrelor afectate de paralizie. În cadrul Spitalului de Neuropsihiatrie Craiova există o Secție de Recuperare Medicală care are 45 de paturi. „Sunt și mulți tineri care suferă un AVC. Luna trecută am avut un pacient de 26 de ani cu o stenoză mare. Singurul factor de risc confirmat se pare că a fost tabagismul. Alimentația nepotrivită, stresul, dislipidemia sunt factori de risc, în general. Unii rămân cu dizabilități. Este o mare problemă. Sunt puține locuri unde se poate face recuperarea medicală. La SJU există doar fizioterapie și acolo se primesc mai greu. Există Clinica de Recuperare de la Spitalul de Neuropsihiatrie și unele clinici private“, explică dr. Dorina Iovănescu, șefa Secției de Neurologie de la SJU Craiova.
