În România mor anual aproape 3.000 de oameni din cauza cirozei provocate de hepatită. Suntem pe primul loc în Europa când vine vorba de numărul pacienților care suferă de această boală. În ultimii doi ani, sute de bolnavi din Oltenia au avut acces la cea mai nouă terapie fără interferon, singura șansă la viață pentru mulți dintre pacienți. Medicii spun că rezultatele terapeutice au fost foarte bune. La sfârșitul lunii mai însă, cele două programe prin care bolnavii pot avea acces la tratament se încheie, iar pacienții se tem ca tratamentul să nu le fie întrerupt pentru că nu au nici un răspuns clar din partea autorităților asupra demersurilor făcute pentru asigurarea terapiei. Marea problemă rămâne însă faptul că, în România, sunt tratați numai bolnavii diagnosticați cu hepatita C într-un stadiu avansat.
Oltenia are o incidență la hepatita C mai mare decât incidența pe țară, în jur de 4-5%. O evaluare făcută în 2010 de Institutul Clinic Fundeni a arătat că în România există o incidență de 3,2%, cu diferențe între anumite județe. „Rezervorul“ de hepatită este însă mult mai mare, spun medicii. Există multe cazuri asimptomatice, care evoluează fără mari semnale de alarmă. Virusul C s-a transmis foarte mult în jurul anilor ‘90-’95 prin preparate de sânge și instrumente nesterilizate corespunzător. După aceea s-a transmis prin manevre stomatologice, dar și pe cale sexuală, tatuaje sau seringile folosite de cei care se droghează. Circulația populației face ca aceste virusuri să se transmită repede prin toată Europa.
„Vrem să atragem atenția asupra nevoii de continuitate”
În ultimii trei ani, în România a fost adusă cea mai nouă terapie în domeniu. Este vorba de tratamentul fără interferon de care pot beneficia gratuit acum pacienții cu ciroză hepatică cu virus C compensată, gradul de fibroză F4 și cei cu gradul de fibroză trei (F3). Pe scurt, cazurile cele mai grave. În 2016, 5.700 de bolnavi din țară au avut acces la cea mai nouă terapie fără interferon. Acum, Ministerul Sănătății derulează două noi programe, unul prin care se tratează pacienţii cu gradul de fibroză trei (F3) și (F4) și altul pentru cei cu ciroză decompensată. Aproximativ 12.000 de pacienți pot beneficia de tratament. Mare parte din ei deja au început tratamentul. Problema este că la sfârșitul lunii mai cele două programe se încheie, iar bolnavii riscă să îşi întrerupă tratamentul. „Pacienții români cu hepatita C au nevoie de continuitate în asigurarea tratamentului. Constatăm că la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) există schimbări frecvente care generează incertitudini cu privire la continuitatea politicilor în beneficiul pacienților.
Ne dorim ca aceste schimbări să nu se materializeze în probleme majore pentru pacienți. În ceea ce privește problematica hepatitei C, deși mai sunt câteva luni până la încheierea actualului contract cost-volum-rezultat pentru tratamentul cu interferon free, vrem să atragem atenția asupra nevoii de continuitate. În anii anteriori au existat perioade de pauză în asigurarea tratamentului, pauze cauzate tocmai de întârzierile înregistrare în aplicarea procedurilor de negociere a noilor contracte“, atrage atenția Marinela Debu, preşedinta Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO).
Lipsa de informare, costul ridicat al analizelor, birocraţia – bariere în calea pacienților
Deşi în ultimii ani statul a susținut tratatea bolnavilor de hepatită, continuă să existe probleme nerezolvate precum: accesul tuturor la tratament, lipsa de informare, costul ridicat al analizelor, birocraţia, numărul considerabil al persoanelor neasigurate, timpul mare de aşteptare.
„Potrivit datelor CNAS din 2016, aproximativ trei milioane de români erau neasiguraţi în sistem, fapt pentru care este extrem de dificil să aibă acces la diagnosticarea hepatitelor virale, respectiv să poată fi incluşi în programe de tratament. Vorbind despre o boală infecţioasă, uşor transmisibilă, consider că este extrem de important ca autorităţile să aibă în vedere măsuri pentru această categorie de persoane“, declară Marinela Debu, preşedinte APAH-RO.
„Contractele trebuie să fie încheiate pe perioade mai lungi”
Tratamentul oferit gratuit de stat pentru un singur pacient cu hepatită C costă aproximativ 50.000 de euro. O mare problemă este faptul că prin cele două programe nu au acces la tratament și pacienții care au grade de fibroze mici, F1 și F2. Paradoxal, pacientul beneficiază de cel mai nou tratament numai după ce boala a evoluat și starea de sănătatea s-a agravat. „Este necesară implementarea unui sistem în care să existe mai mulți câștigători, astfel încât să nu mai fim în situația ca anumite categorii de pacienți să nu aibă acces la terapiile inovatoare. Contractele trebuie să fie încheiate pe perioade mai lungi (mai mult de un an) pentru a exista predictibilitate în ceea privește accesul la tratament. Procedura de negociere să fie inițiată în timp util, astfel încât să nu mai existe perioade în care pacienții să nu aibă acces la terapiile inovatoare“, spune Marinela Debu, reprezentanta pacienților.
„Ar fi foarte important dacă în noul program ar intra și pacienții cu grad de fibroză F1, F2“
Sute de bolnavi de hepatită C din Oltenia beneficiază de noua terapie. Unul dintre medicii care au cei mai mulți bolnavi în tratament este prof. dr. Paul Mitruț. „În acest moment noi încă putem include pacienți în tratament. Ar fi foarte important dacă în noul program ar intra și pacienții cu grad de fibroză F1, F2. Este foarte important să nu existe discontinuitate. Este o politică la nivel european și sperăm să nu fie probleme în asigurarea tratamentului pe viitor. Bolnavii care au beneficiat până acum de acest tratament au obţinut o rată de inactivare a virusului de 99,6%, un rezultat chiar mai mare decât în studiile clinice de la nivel naţional“, spune prof. dr. Paul Mitruț, medic specialist gastroenterolog.
