Modul în care se fac investițiile în spitale este defectuos și inechitabil. Cu toate acestea, medicii reușesc să salveze vieți. România are cei mai puțini bani alocați și pentru cheltuielile cu medicamente, servicii medicale sau personal medical. De această dată vorbim despre medici care formează cu dăruire noile generații, profesori care și-au dedicat viața spitalului, bolnavilor, dar și despre medici care au lăsat America și s-au întros în Craiova să facă performanță.
Dr. Florica Bîrjovanu s-a întors din America să creeze branduri în Craiova
Sistemul de sănătate doljean, pe lângă multele probleme pe care le are, supraviețuiește cu câteva spitale și secții în care bolnavii sunt tratați la nivel european. Secția de Oftalmologie a Spitalului Militar Craiova este un astfel de exemplu. Singurul medic care lucrează aici dispune de bagheta magică fără de care nici un specialist nu poate reda vederea bolnavilor – aparatura. Bolnavii care se tratează aici sunt tot mai numeroși, iar Oftalmologia a devenit brandul spitalului.
Curățenie, aparatură performantă, eficiență, costuri scăzute, aceasta este, în câteva cuvinte, descrierea Secției de Oftalmologie a Spitalului Militar de Urgență „Dr. Ștefan Odobleja“ din Craiova. În secție vin pacienți din întreaga Oltenie și, în general, sunt oameni care au nevoie de intervenții chirurgicale. În medie, într-o zi se fac 15 operații, iar într-o lună se ajunge la 120, uneori și la 150 de intervenții. Deși poate pare greu de crezut, în secție lucrează un singur medic, care face față volumului mare de muncă. Dr. Florica Bîrjovanu ține secția pe picioare. Cinci ani a lucrat într-un spital din America, dar s-a întors în Craiova să aplice ceea ce a învățat de la americani.
Dr. Bîrjovanu a lucrat cinci ani în sistemul medical american. De când s-a întors în Craiova, încearcă să adapteze ce a învățat acolo. Principala lecție pe care și-a însușit-o de la americani a fost modul de comunicare cu pacientul. „Comunicarea cu pacientul este cea mai importantă. Ca medic, sunt foarte atașată de bolnavi. Petrec mult timp cu ei și după operație, explicându-le ce am făcut și ce nu trebuie să facă ei. Apoi este modul de comunicare cu personalul. Am fost primul sau printre primii medici care am adoptat spitalizarea de zi, spitalizarea cu plecare acasă. Pacientul vine, se tratează și pleacă acasă. În America am lucrat într-o secție unde se proceda astfel și am știut că acesta va fi viitorul medicinei“, a povestit dr. Bîrjovanu.
Profesorul Moța, un exemplu de modestie și devotament pentru pacienți
Prof. univ. dr. Eugen Moța este unul dintre puținii medici care au luptat să schimbe fața sistemului medical craiovean. În urmă cu mai bine de 25 de ani pleca la un drum lung, mânat de ambiție și de dorința de a reuși. Cu o Dacie veche a ajuns în Italia, la Padova, de unde a făcut rost de toată aparatura necesară înființării primului Centru de Dializă din Oltenia. A reușit să aducă speranță pacienților olteni a căror viață depindea de dializă. Nu s-a oprit însă aici. A luptat și a pus pe picioare Clinica de Nefrologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Craiova, unde lunar sunt tratați sute de pacienți. După zeci de ani petrecuți lângă paturile bolnavilor, și acum este mânat de aceeași dorință de fier – lupta pentru viață.
Vocea aproape șoptită și modestia l-au apropiat pe profesorul Eugen Moța de inimile multor pacienți care trăiesc datorită profesionalismului său. Pentru studenții săi este o carte deschisă, iar pentru rezidenți – un sprijin necondiționat. Ca să le ofere mereu bolnavilor săi îngrijire de calitate nu s-a oprit niciodată din învățat. În 1994 era la Cambridge (United Kingdom) pentru specializare în nefrologie, iar în urmă cu 25 de ani a mers să învețe cum să trateze cât mai bine pacienți de la medicii italieni din Padova. În acel moment, în Craiova nu exista o clinică de nefrologie și nici un centru de dializă. Pacienții care sufereau de boală de rinichi sau care aveau nevoie de dializă erau nevoiți să meargă la București și Timișoara. În Craiova nu aveau nici o șansă. De ceva timp, profesorul Moța nu mai conduce clinica pe care a ridicat-o de la zero. A predat ștafeta medicilor mai tineri. Pentru pacienți și medici rămâne însă un sprijin.
După 27 de ani de muncă, prof. univ. dr. Eugen Moța spune că, de cele mai multe ori, o mână întinsă sau o mână pe umărul pacientului cântărește cât o injecție: „Cel mai bun judecător al nostru este pacientul pe care îl îngrijim. Cred că el, în primul rând, ia contact cu latura noastră umană, care uneori cântărește mai mult decât latura profesională. Omul are nevoie mai întâi de o vorbă bună. Putem să ne facem treaba profesional dumnezeiește, după ultimele protocoale, dar dacă nu reușim să stabilim puntea aceea afectivă de comunicare cu pacientul nu câștigăm aderența la tratament. El caută un doctor care îi este apropiat și care empatizează cu el. Pacientul, în suferința lui, are nevoie să îi înțelegi problemele. În cariera mea asta am învățat și am încercat să țin mereu cont de asta“, explică medicul.
Prof. univ. dr. Virgil Pătraşcu ține foarte mult ca studenții săi să fie cei mai buni
Prof. univ. dr. Virgil Pătraşcu, șeful Clinicii de Dermatologie, este cunoscut ca unul dintre medicii care ține foarte mult ca studenții săi să fie cei mai buni. Medicul dermatolog a rămas mereu acolo pentru pacienți, indiferent de greutăți. Și asta pentru că bolnavii au credința în faptul că „dom’ profesor Pătrașcu“ știe să îi facă bine. Unul dintre cei mai buni dermatologi din țară lucrează într-o clădire în care nu s-a mai făcut nici o renovare din 1995, ne spune prof. univ. dr. Virgil Pătraşcu, șeful Clinicii de Dermatologie. Holul care ne duce către cabinetul profesorului Pătrașcu este întunecat, dar măcar pereții de aici au fost vopsiți cu un albastru pal, din banii reveniți spitalului în urma unui studiu clinic făcut de medicii dermatologi.
Prof. univ. dr. Virgil Pătraşcu vorbește încet și apăsat. Are în spate zeci de ani de experiență și discută deschis despre situația clinicii pe care o conduce. Ne spune că nu vrea să acuze pe nimeni, nici să se plângă, dar că și-ar dori ca bolnavii să fie tratați în condiții mai bune. Dincolo de neajunsuri, medicul spune că „șansa bolnavului ține de medicul pe care îl întâlnește“.
În Oltenia sunt depistate cele mai multe cazuri de cancer de piele din țară. Mulți dintre pacienți sunt diagnosticați în Clinica de Dermatologie a Spitalului Județean de Urgență Craiova. „Dacă întâlnește un medic pregătit, liniștit, apropiat de bolnav, care își face profesia din pasiune este șansa bolnavului că a găsit un medic care se implică. Contează foarte mult. Eu ca și coordonator de pregătire a rezidenților duc o luptă zilnică cu pregătirea lor. Nu vreau ca după ce pleacă de la Craiova să lucreze undeva, să aibă eșecuri și bolnavii să sufere din cauza faptului că nu sunt bine pregătiți“, declară profesorul Pătrașcu.
