Ministerul Sănătăţii a lansat, ieri, campania de informare „Nu antibiotice la-ntâmplare“, pentru a limita tratamentele cu antibiotice care pot produce mutaţii ale bacteriilor, acestea devenind mult mai greu de combătut.
„Lansăm această campanie pentru că este important ceea ce face fiecare dintre noi. Încercăm să ne adresăm astfel mai multor categorii, medicilor, pacienţilor, producătorilor. Încercăm să îi facem pe toţi să înţeleagă că pentru a conserva eficienţa antibioticelor, acestea trebuie utilizate doar atunci când sunt necesare. Utilizate atunci când nu este nevoie de ele, nu au cum să aibă eficienţa dorită, dar au riscuri foarte mari. Selectează germenii rezistenţi şi favorizează apariţia infecţiilor cu clostridium dificille“, a declarat ministrul sănătăţii.
Vlad Voiculescu a mai precizat că, în prezent, sute de mii de români apelează în fiecare zi la tratamente cu antibiotice, deşi mulţi dintre aceştia fie nu au nevoie de ele, fie medicii care le prescriu nu cunosc foarte bine protocoalele medicale.
„Corupţia generează rezistenţă la antibiotice! În societăţile unde există corupţie, regulile sunt încălcate, nu sunt respectate ghiduri şi protocoale terapeutice, eliberarea medicamentelor se face fără prescripţie, nu se respectă măsurile de izolare a pacienţilor infectaţi cu germeni multirezistenţi. Prescriptorii recomandă antibiotice inutile fie din lipsa informaţiilor medicale actualizate, fie din vina pacientului sau a familiei care insistă pentru un anumit tratament, fie din cauza persuasiunii companiilor farma, fie din teama de a fi culpabil dacă nu le prescriu. Dacă nu se iau măsuri energice, estimările arată că, până în anul 2050, în toată lumea se vor înregistra zece milioane de decese produse de infecţii cu germeni rezistenţi“, a explicat Vlad Voiculescu.
Campania de informare „Nu antibiotice la-ntâmplare“ va consta în difuzarea unui clip de conştientizare a efectului pe care îl pot avea tratamentele necorespunzătoare şi în distribuirea a 50.000 de cutii asemănătoare cu cele de medicamente, dar care conţin sfaturi şi recomandări privind consumul de antibiotice. 25.000 de cutii vor fi distribuite pe stradă, în opt mari oraşe din România, cu ajutorul studenţilor de la facultăţile de medicină şi farmacie, 13.000 vor ajunge la medicii prescriptori din spitale şi ambulatorii şi 12.000 la medicii de familie. Această campanie are şi sprijinul Asociaţiei Colectiv, care a asigurat tipărirea celor 50.000 de cutii.
România, pe locul doi în UE la consumul zilnic de antibiotice
Rezistenţa la antibiotice este, în prezent, una dintre cele mai grave ameninţări la adresa sănătăţii globale, cercetările recente arătând că „ne îndreptăm către o eră postantibiotice“, au declarat reprezentanţi ai Ministerul Sănătăţii, pentru Mediafax.
Astfel, potrivit unui studiu recent, dintr-un top şapte al ameninţărilor la adresa speciei umane, rezistenţa bacteriilor la antibiotice se află pe locul doi. Cauza principală pentru această situaţie este, potrivit specialiştilor, utilizarea eronată sau excesivă, ce duce la costuri de peste 50 de miliarde de dolari anual. La nivel mondial, industria de antibiotice ajunge la 1.050 de miliarde de dolari.
Ultimul studiu făcut arată că România este pe locul doi în Uniunea Europeană la consumul de antibiotice, după Grecia. La capitolul rezistenţă, pe unii germeni, suntem însă pe primul loc în Uniune.
Reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii au declarat, pentru Mediafax, că între anii 2012-2014, peste 600.000 de români au luat antibiotice în fiecare zi. Cifra este echivalentă cu populaţia a mai mult de trei oraşe mari din România la un loc, au mai precizat specialiştii.
Întrebaţi, în cadrul unui studiu recent, pentru ce au luat antibiotice, 40% dintre românii chestionaţi au declarat că pentru guturai, în condiţiile în care procentul la nivelul Uniunii Europene este de 17% pentru această afecţiune.
Mai mult de jumătate dintre antibioticele eliberate sunt date pe reţete necompensate sau chiar fără prescripţie. Din întregul consum, jumătate nu este justificat medical, mai susţin reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.
Specialiştii consideră că acest consum excesiv este generat în primul rând de pacient, apoi de distribuitor şi prescriptor.
