Suntem ceea ce mâncăm, spune o vorbă românească, susținută și de medici. Obiceiurile alimentare ale românilor, bazate pe grăsimi, prăjeli și afumături, nu sunt sănătoase. Medicii nutriționiști vorbesc și despre tendința, nu tocmai corectă, a occidentalizării dietei, în care mâncarea de tip fast-food ocupă un loc de top.
Suntem pe primul loc în Europa în ceea ce privește incidența diabetului, dislipidemiei, obezității, bolilor cardiovasculare. Asta pentru că nu avem un stil de viață sănătos, spun medicii. Multe dintre alimentele pe care le mâncăm sunt adevărate bombe de aditivi. Suntem mereu pe fugă și în loc să mâncăm produse naturale, de casă, dăm iama în supermarketuri și cumpărăm ce ne vând producătorii care au un singur scop: profitul.
De alimentație depinde starea de bine a organismului. Să mâncăm sănătos înseamnă să asigurăm alimentația corectă atât calitativ, cât și cantitaviv, adică să atingem toate principiile nutritive. Dr. Mihaela Vladu, medic primar diabet și boli de nutriție, în cadrul Spitalului Municipal „Filantropia“ din Craiova, spune: „Trebuie să avem în dietă glucide, proteine și lipide în proporții adecvate. Este necesar să asigurăm organismului un aport suficient de vitamine și minerale. Esențială este și hidratarea care se face în funcție de anotimp și de activitatea fizică, minimum doi litri de lichide iarna și trei litri vara“.
„Copil gras, frumos și sănătos“, o percepție greșită
La televizor ni se spune că trebuie să evităm consumul de zahăr și dulciuri. Asta pentru că, atunci când vorbim de glucide, facem referire în principal la dulciuri. Sunt și alte produse care conțin glucide, dar în proporție mai mică. Pâinea neagră intermediară are 50% glucide, cartoful, pastele, mazărea, fasolea uscată conțin 20%. Trebuie evitate dulciurile și alimentele cu indice glicemic crescut care duc la creșterea greutății corporale și la apariția obezității cu toate bolile care derivă de aici, diabet, dislipidemie, boli cardiovasculare. „Important este cum hrănim copiii pentru că numărul de celule adipoase se creează în primii trei ani din viață și ulterior cresc în dimensiuni. În România, din păcate, unii părinți încă se ghidează după principiul «copil gras, frumos și sănătos»“, mai precizează dr. Mihaela Vladu.
Proteinele sunt importante pentru organism dacă sunt consumate cum trebuie. Acestea se găsesc în carne, lactate, ouă. Proteinele de origine animală trebuie să reprezinte între 10 și 15% din alimentație. Există însă și proteinele de origine vegetală, dar sunt de calitate mai puțin bună, iar acestea se găsesc în pâine, dar și în diferite fructe și legume.
Suntem obișnuiți cu o dietă hipercalorică
Grăsimile sau lipidele trebuie să le evităm cât se poate de mult. De fapt, acestea trebuie să reprezinte cam 30% din rația calorică zilnică. Mai puțin de 10% ar trebui să fie lipide de origine animală și asta pentru că acestea sunt o cauză majoră în afecțiunile cardiovasculare. Nu există o regulă clară a numărului de calorii ce trebuie consumate de o persoană. Acesta se stabilește în funcție de greutatea și activitatea fizică a fiecăruia. Din păcate, românii sunt obișnuiți, prin tradiție, cu o dietă hipercalorică, bogată în dulciuri și grăsimi animale. „Mâncarea tradițională românească este bogată în grăsimi saturate. Carnea de porc este mâncarea de bază a românilor. Mușchiul de porc nu este atât de nociv dacă este asociat cu salată sau cu legume fierte. Nu trebuie însă mâncat cu sosuri cu unt. Șunca românească nu este tocmai un aliment sănătos, mai ales dacă pacientul suferă și de afecțiuni cardiovasculare. Acesta este un aliment bogat în grăsimi saturate, care presupune 500 de calorii la o sută de grame. Nu înseamnă că nu trebuie să mâncăm niciodată, dar nu trebuie făcut un obicei din asta. Jumările se consumă foarte des în Oltenia și, pe lângă caloriile pe care le conțin, mai sunt procesate și prin prăjire, o metodă deloc recomandată de preparare“, atrage atenția dr. Mihaela Vladu.
Crenvurștii și parizerul sunt nocive
Românii sunt atrași de produsele cât mai colorate. Asta nu înseamnă însă că acestea sunt și cele mai sănătoase. Alimentația bogată în aditivi alimentari a pătruns foarte repede la noi în țară. Din păcate, oamenii uită că nu tot ce este frumos este și sănătos. Poate așa se explică de ce în rândul românilor există risc mare de cancer, diabet, dislipidemie, afecțiuni cardiovasculare.
Bombe de E-uri și calorii sunt mezelurile. Teoretic, cele din carne de curcan și pui sunt sănătoase, practic nu este așa. „Cantitatea de carne din mezeluri este de fapt destul de redusă. Pe lângă carnea care reprezintă un anumit procent, în mezeluri se găsesc grăsimi, amidon și E-uri din belșug, nitriți, nitrat, glutamat. Sunt bombe calorice. Crenvurștii și parizerul sunt de departe cele mai nocive. Niciodată nu știm care este cantitatea de carne din ele. Conțin, în schimb, mult amidon, grăsime de soia și foarte multe E-uri“, explică medicul nutriționist.
Carnea de pui din comerț, îmbibată de hormoni
Există percepția cum că mai puțin nocivă este carnea de pui. Însă puiul cumpărat din comerț este îndopat cu tot felul de hormoni care afectează, în primul rând, copiii. „Puiul crescut în captivitate este hrănit cu tot felul de produse cu hormoni de creștere pentru a stimula productivitatea. Asta se răsfrânge asupra sănătății noastre și, mai ales, a copiilor. De aceea, se tot aude în ultimul timp de apariția pubertății precoce la copii. La băieței ne confruntăm cu apariția obezității de tip feminin cu dispoziție la nivelul șoldurilor. De asemenea, alt fenomen este ginecomastia (dezvoltarea excesivă a sânilor la barbat – n.r.). Practic, acești hormoni sunt asociați cu apariția obezității la copii, iar obezitatea apărută în copilărie întârzie rata de creștere. La fetițe pot apărea tulburări hormonale“, spune dr. Mihaela Vladu.
În această situație, ar trebui să mizăm tot mai mult pe carnea de pui crescut la țară. Aceasta are o concentrație mai mare a proteinelor, pe când cea cumpărată din magazine are o concentrație mai mare de grăsimi.
O alimentație sănătoasă presupune patru-cinci mese pe zi
Medicul nutriționist spune că ar trebui să existe o informare a copiilor cu privire la alimentația sănătoasă. „Ar trebui introdusă o educație în școli în acest sens. Copiii fac tot felul de materii la școală care nu știu cât de folositoare sunt în viața de zi cu zi. O oră de nutriție, o dată la două săptămâni, ar fi foarte utilă pentru că de alimentație depinde sănătatea noastră. Suntem ceea ce mâncăm. Finlanda este una dintre țările care are un program de prevenție bine pus la punct. Finlandezii realizează că se cheltuiește mai puțin pentru prevenție, decât pentru tratarea bolilor“, este de părere medicul nutriționist.
Modul de preparare a alimentelor este și el foarte important. Este recomandată coacerea, fierberea, în nici un caz prăjirea. Din păcate, în Oltenia se mănâncă foarte mult prăjit, spun medicii. Cartoful prăjit și alimentația de tip fast-food sunt la mare căutare.
O alimentație sănătoasă presupune patru-cinci mese pe zi, trei mese principale, dimineață, prânz și seară, și două gustări. Nu este însă respectată această regulă. Peste micul dejun se trece adesea. Prânzul este luat în grabă. Seara ajungem acasă obosiți și este greu să ne mai pregătim ceva și apelăm din nou la preparate cumpărate. O regulă de bază este să nu te așezi înfometat la masă și să mănânci puțin. Medicul nutriționist spune că s-a demonstrat științific că aceeași cantitate de calorii împărțită în cinci mese pe zi nu produce aceeași creștere pronderală ca atunci când o împărțim în mai puține mese. Când mâncăm puțin și des, organismul consumă, dar când mâncăm rar și mult depune
