21.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăSanatateCum scăpăm de grăsimile din sânge

Cum scăpăm de grăsimile din sânge

Dr. Cătălin Petrişor, medic specialist medicină internă, spune că dislipidemia este o boală tot mai frecventă în cazul tinerilor
Dr. Cătălin Petrişor, medic specialist medicină internă, spune că dislipidemia este o boală tot mai frecventă în cazul tinerilor

Suntem ceea ce mâncăm, spune un proverb susţinut şi de medici. Mâncarea nesănătoasă este principalul duşman al pacienţilor care suferă de dislipidemie, o boală întâlnită tot mai des. Cunoscută mai mult sub numele de boala grăsimilor din sânge, dislipidemia este o dereglare metabolică, aceasta manifestându-se printr-o cantitate mare de colesterol şi grăsimi în sânge.

Dislipidemia este o consecinţă a stilului de viaţă nesănătos, care poate duce la creşterea cantităţii de lipide din sânge. Este însă şi o boală genetică în cazul multora. Dislipidemia presupune o cantitate mare de grăsimi în sânge. Există astfel grăsimi de mai multe tipuri, iar principalele sunt colesterolul şi trigliceridele. Important este, după cum spun medicii, să ştim că există colesterol bun (HDL) şi colesterol rău (LDL). „Toată lumea se sperie când vine vorba de colesterol, însă fără el nu putem trăi. Problema apare atunci când ne confruntăm cu o supraproducţie, fie din cauza ficatului care sintetizează o cantitate mai mare, fie din cauza excesului alimentar şi a lipsei de mişcare. În general, o valoare peste 200 mg per decilitru a colesterolului şi peste 150 mg per decilitru a trigliceridelor reprezintă dislipidemie. Pentru un pacient care nu prezintă nici un factor de risc, de exemplu, o boală cardiovasculară, un colesterol de 220 nu este îngrijorător“, spune dr. Cătălin Petrişor, medic specialist medicină internă.

„Tiroida este ca pedala de acceleraţie de la maşină“

Există totuși pacienţi care au colesterolul mare şi suferă de dislipidemie, deşi mănâncă sănătos. În cazul acestora, boala este genetică. De aceea, este bine să ştim istoricul bolilor familiei, iar medicul are obligaţia să întrebe dacă au existat în familie cazuri de persoane care au suferit de această boală. „Un pacient care ştie că prezintă risc trebuie să meargă la medicul de familie, să discute cu un medic nutriţionist şi cu un endocrinolog pentru a determina cauza care duce la creşterea colesterolului. Sunt pacienţi care suferă de afecţiuni tiroidiene şi care prezintă valori mari ale colesterolului şi trigliceridelor. Tiroida este una dintre glandele care reglează metabolismul. Eu le spun pacienţilor că tiroida este ca pedala de acceleraţie de la maşină. Dacă suferim de hipotiroidie este ca şi cum am merge cu maşina la relanti. De aceea, este foarte important ca în cazul unui pacient cu dislipidemie să existe o colaborare între medicul endocrinolog, diabetolog şi internist“, explică dr. Cătălin Petrişor.

„Oamenii trebuie să facă diferenţa între grăsimile rele și cele bune“

Remediile naturiste sunt preferate de multe ori de pacienţi pentru tratarea şi scăderea nivelului colesterolului. Medicii spun, însă, că cel mai important este să avem un regim de viaţă sănătos. Pacienţii care nu sunt într-un stadiu avansat al bolii trebuie să înceapă cu o dietă sănătoasă şi nu cu medicamente.
Atunci când vorbim de regimul de viaţă sănătos trebuie să ştim că nu este important numai nivelul grăsimilor pe care îl conţin alimentele, ci și tipurile de grăsimi. Grăsimile de tip trans şi cele saturate sunt mai nocive, iar acestea se găsesc în alimente precum margarina şi uleiul. „Se merge foarte mult pe sfaturi de genul «un consum cât mai mic de grăsimi alimentare». Oamenii trebuie să facă diferenţa între grăsimile rele și cele bune. Există grăsimi ce pot fi consumate şi nu prezintă nici un risc. Pe piaţă există o strategie de marketing în care producătorii spun că chipsurile, de exemplu, conţin puţine grăsimi, dar consumatorii trebuie să ştie că acele grăsimi sunt nocive pentru organism, chiar dacă sunt puţine. Important este să ştim să alegem grăsimile bune, aşa cum sunt omega 3 şi omega 6“, atrage atenţia dr. Cătălin Petrişor.

„Ar trebui să existe programe de prevenţie“

Pe lângă grăsimi, şi glucidele duc la creşterea colesterolului şi a trigliceridelor. Auzim la televizor că trebuie să mâncăm cât mai multe fructe şi legume, însă şi unele dintre acestea pot să ducă la creşterea grăsimilor din sânge, atrag atenţia medicii. Cartoful are un indice glicemic foarte mare, iar asta înseamnă o creştere a riscului apariţiei dislipidemiei. Orezul alb are indice glicemic mare, iar cel brun nu. Pastele sunt sănătoase în funcţie de cum le gătim, dacă le fierbem foarte mult, aşa cum obişnuim noi, atunci sunt nocive, dacă le gătim ca în Italia, al dente, nu prezintă un risc aşa de mare.
Medicii spun că bărbaţii sunt mai afectaţi de această boală decât femeile. În general, este o afecţiune a adultului, deşi sunt din ce în ce mai mulţi tineri afectaţi din cauza alimentaţiei nepotrivite. „Noi nu am adoptat modelul european de viaţă, care este destul de sănătos, nici măcar dieta mediteraneană, ci am copiat bucătăria americană. Suntem unul dintre cazurile nefericite ale Europei. Şi stresul este un factor declanşator al bolii. Dislipidemia afectează 40% dintre bărbaţi şi 30% dintre femei. Este o afecţiune des întâlnită şi, din păcate, nu i se acordă mare atenţie. Ar trebui să existe programe de prevenţie şi am văzut că de anul acesta Ministerul Sănătăţii pune mai mult accent pe acest lucru. Un profesor spunea că un medic bun tratează boala, iar un medic excelent o previne. De aceea, şi noi, medicii, ar trebui să acordăm mai multă atenţie prevenţiei“, spune dr. Cătălin Petrişor.
Dislipidemia este însă o boală care se poate vindeca, dacă pacientul adoptă un stil de viaţă sănătos şi respectă recomandările medicilor.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS