Cancerul este boala care face ravagii printre români. Suntem primii în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea cauzată de această maladie. Programul naţional de oncologie este cel care trebuie să îi ajute pe pacienți. Însă, reprezentanții acestora spun că suntem departe de a avea un program de oncologie pertinent. Și de aici pleacă toate problemele.
Mii de persoane sunt diagnosticate anual cu diferite tipuri de cancer. Vorbim despre oameni care luptă cu boala, dar și cu sistemul. Bolnavii de cancer sunt înscrişi în programe naţionale de sănătate menite să îi ajute.
Programul naţional de oncologie este ramificat în trei subprograme: subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice, subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT și cel de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare.
Conform Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, subprogramul de tratament al bolnavilor de cancer trebuie să includă, printre altele, citostatice, hormoni, factori de creştere oferite atât în spital, cât şi în ambulatoriu.
Listele de medicamente gratuite și compensate, neactualizate din 2008
Lista cu beneficiile acestor subprograme este lungă atunci când ne uităm pe site-urile instituțiilor de sănătate. În realitate, pacienții și asociațiile care îi susțin spun că lucrurile nu sunt atât de bine puse la punct. În România, listele de medicamente gratuite și compensate nu au mai fost actualizate din 15 iulie 2008. Situația este unică în UE. În Franța și Germania, lista de medicamente este actualizată imediat după ce un nou tratament este aprobat de Agenția Europeană a Medicamentului. De asemenea, la noi în țară aparatura de radioterapie este deficitară. „De multe ori, nu putem să administrăm tratamentul radioterapeutic pentru că ba se defectează aparatul, ba trebuie o piesă care durează mult timp până vine. Tratamentul se face cu întreruperi, care nu sunt deloc firești. Cel mai rău este că, dacă se întrerupe tratamentul cu iradiere, în loc să distrugem celulele tumorale, ele cresc. Este o problemă mare, în toată țara, aparatura de radioterapie. Sunt aparate puține în Craiova. Aparatul nostru are frecvent probleme și au fost întreruperi de tratament“, a mărturisit medicul oncolog Nelly Cherciu, în cadrul emisiunii „Ora de Sănătate“, difuzată de postul alege tv.
„Birocrația este groaznică pentru orice bolnav de cancer“
La nivelul județului Dolj, în programul naţional de oncologie au fost înscriși în primele trei luni ale acestui an 3.509 pacienți. „Pentru subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice, suma alocată de CAS a fost de 47.915.000 de lei, iar pentru subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare s-au dat 29.000 de lei“, a precizat Mariana Cojocaru, medic şef în cadrul CAS Dolj.
Unitățile sanitare din Dolj care au încheiate contracte pentru derularea programelor/subprogramelor naționale de sănătate curative aferente anului 2013 și 2014 sunt Spitalul Județean de Urgență Craiova, care are un contract în valoare de 3.102.730,87 lei și Spitalul Municipal „Filantropia“, care are încheiat contract în valoare de 3.596.017,83 lei.
În relație contractuală cu CAS Dolj pentru programul de oncologie sunt și clinicile private Oncolab, care are și cea mai mare valoare de contract – 7.987.320,59, Onco Life Center, Centrul de Oncologie „Sf. Nectarie“ și Gral Medical.
Cu toate acestea, pacienții spun că duc o luptă cu sistemul și că adesea se lovesc de birocrație. „Se întâmplă de multe ori să rămân fără medicamente și atunci trebuie să le cumpăr, iar de cele mai multe ori sunt scumpe. În plus, birocrația este groaznică pentru orice bolnav de cancer. Tot timpul ești pus pe drumuri după adeverințe și hârtii. Nu ești informat cum trebuie, astfel încât să știi de la început ce ai de făcut. La toate acestea se adaugă orele de așteptare în fața cabinetelor“, a spus Ionelia, o pacientă bolnavă de cancer.
Programul de depistare a cancerului de col uterin, deficitar în informare
Ministerul Sănătății (MS) desfășoară programul gratuit de depistare precoce a cancerului de col uterin.
Prin acest program se urmăreşte depistarea bolii în stadiu incipient, vindecabil, și îndrumarea pacientelor pentru investigaţii suplimentare şi tratament de specialitate. Programul se adresează femeilor cu vârste între 25 și 64 de ani, indiferent dacă sunt asigurate medical sau nu, care nu au un diagnostic confirmat de cancer de col uterin.
Anul acesta, programul are alocat un buget de peste 13.000.000 de lei. Conform ultimelor date primite, în Oltenia au fost testate 60.000 de femei dintre cele 400.000 care sunt înregistrate, şi au fost depistate aproximativ 100 de cazuri de femei care ar fi făcut cancer de col uterin şi care acum sunt tratate.
Femeile spun că, în unele cazuri, medicii de familie la care sunt înscrise nu fac parte din rețeaua programului de screening, deși sunt obligați conform prevederilor art. 83 din Legea nr. 95/2006. „Medicul meu de familie nu este înscris în program și nu am cum să fac testul, deși am solicitat asta. Dacă vreau să beneficiez de program trebuie să mă înscriu la alt doctor. Și așa că degeaba există programul, dacă nu toți medicii de familie informează pacienții“, a spus Dorina.
Irina are 28 de ani și spune că nu știa că poate beneficia de acest program gratuit: „Nu m-a informat medicul de familie. Nu am aflat nici de la prietene pentru că probabil nici ele nu știu. Cred că ar trebui să se insiste mai mult pe informare“.
„Suntem departe de a avea un program de oncologie pertinent“
Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România luptă pentru drepturile bolnavilor. Cezar Irimia, președintele asociației, a precizat că în România nu se poate vorbi de un program de oncologie propriu-zis. „Nu există un program de oncologie, este mai mult unul de chimioterapie. Suntem departe de a avea un program de oncologie pertinent care să răspundă nevoilor bolnavilor. Din această cauză apar toate problemele. Este un program deficitar și dacă nu este construit cum trebuie nici banii alocați nu sunt suficienți. Nu există nici măcar un registru național de cancer, astfel că după estimările noastre există peste 500.000 de bolnavi de cancer în țară care au nevoie de o strategie națională în coordonarea acestei boli. Pacienții mor cu zile pentru că suntem singura țară din UE care nu a mai actualizat lista de medicamente din 2008. Am făcut de-a lungul timpului tone de memorii către miniștri, partide politice, premieri și nimeni nu face nimic. Am ajuns să dăm în judecată statul român pentru a avea drept la viață“, a explicat Cezar Irimia.
„În alte țări, consilierea pacientului este o etapă importantă“
Consilierea psihologică de care trebuie să beneficieze bolnavii de cancer este un alt capitol de pe urma căruia pacienții au de suferit. La noi în țară nu se pune foarte mult accent pe acest lucru, iar psihooncologia este un domeniu nou și puțin dezvoltat. Asta deși Carta drepturilor pacienților europeni bolnavi de cancer spune că „pacientul trebuie să aibă asigurat accesul la sprijin psihologic adecvat în toate etapele bolii, necesar pentru a face față impactului psihologic al proceselor de screening, diagnostic și tratament“.
Clinica de Oncologie a Spitalului Județean Craiova nu beneficiază de un psiholog. În schimb, există doi psihologi în spital care asigură consiliere tuturor pacienților care solicită acest lucru.
În clinicile din străinătate se lucrează în echipe de medici şi psihologi. La noi, de cele mai multe ori, medicii sunt cei care se ocupă singuri de acest lucru. „În alte țări, consilierea pacientului cu cancer este o etapă foarte importantă. Eu cred că fiecare cabinet oncologic ar trebui să aibă un psiholog alături. De obicei, oncologul este cel care face și pe psihologul, împreună cu asistentele. Este nevoie de multe ori de ajutor calificat, mai ales în cazul copiilor, tinerilor sau în cazul familiei pacienților tineri“, este de părere medicul oncolog Nely Cherciu.
