Ministerul Sănătăţii a transmis GdS, după aproape trei luni de la solicitare, care au fost măsurile luate în urma cazurilor descrise în decembrie de două mămici care au născut la Spitalul de Urgenţă din Craiova şi care au trăit adevărate drame, una dintre ele asistând neputincioasă la decesul copilului său.
Gazeta de Sud relata, în decembrie 2013, dramele a două mame din Gorj, care au născut la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) din Craiova. Una a reuşit să-şi salveze copilul, după ce a fost transferată la Bucureşti, alta, din păcate, s-a întors acasă cu bebeluşul în sicriu, după 24 de zile în care s-a luptat pentru viaţa copilului ei.
Povestea lor a fost prezentată pe larg în GdS („Şi-a salvat propriul bebeluş şi vrea să-i salveze şi pe alţii“ – ediţia din 4 decembrie, „Doar 24 de zile de viaţă. Bebeluşii ne mor cu zile în spitale“ – ediţia din 9 decembrie) şi a fost trimisă şi Ministerului Sănătăţii (MS), pentru un punct de vedere în legătură cu situaţiile prezentate de cele două mămici. Ambele aduceau acuzaţii grave cadrelor medicale, se plângeau de modul în care au fost tratate în spital, de condiţiile de aici, şi susţineau că bebeluşii lor au fost victimele unor infecţii pe care le-au luat din unitatea medicală. Cea care a ajuns cu copilul la Bucureşti născuse în septembrie 2013, cealaltă, în iunie 2013. Ambele mămici au mai relatat un lucru: prin experienţe similare mai trecuseră şi alte femei care născuseră în aceeaşi perioadă la SJU Craiova, unele asistând neputincioase la decesul bebeluşilor lor.
Pentru cadrele medicale din spital, poveştile celor două femei au fost trecute la capitolul „experienţa unei mame“. Iar despre soarta bebeluşilor născuţi prematur, cum a fost şi în cazul celor două mame, s-a spus că „nu se pot oferi garanţii“. „Copiii născuţi prematur reprezintă o categorie aparte, fiind vulnerabili la infecţii, pentru că organismul lor nu este pregătit pentru a se apăra împotriva lor. Spitalizarea în cazul copiilor prematuri se face pe perioade foarte îndelungate, ceea ce este automat un factor favorizant pentru contractarea anumitor infecţii. Întotdeauna însă, când avem suspiciunile unei infecţii, folosim materiale dezinfectante, copiii sunt spălaţi cu săpun dezinfectant, se respectă procedurile care se impun prin normele în vigoare. Nu putem să oferim însă garanţii atunci când vine vorba de evoluţia copiilor prematuri“, susţinea, la vremea respectivă, pentru GdS, şefa Clinicii de neonatologie a SJU Craiova, conf. dr. Elena Coletă.
Cine şi cât a plătit pentru aceste drame
La aproape trei luni de la adresa înaintată de GdS Ministerului Sănătăţii, pentru a afla dacă o situaţie de genul celei descrise de cele două mămici este normală într-un spital judeţean din România şi dacă se vor lua măsuri în acest caz, instituţia a oferit un răspuns. A invocat, mai întâi, faptul că lucrările de reabilitare a Maternităţii de la SJU Craiova, demarate în 2010 şi sistate definitiv de trei ani, au dus la „supraaglomerarea Clinicilor de Neonatologie şi Obstetrică-Ginecologie, pentru că mai multe saloane au fost dezafectate“. Iar apoi a anunţat şi sancţiunile, în urma constatărilor inspectorilor sanitari din cadrul Compartimentului Control al asistenţei medicale din unităţile sanitare cu paturi, care au efectuat verificări în cele două clinici (Neonatologie şi Obstetrică-Ginecologie), în perioada 12-13 decembrie 2013: 1.500 de lei, sancţiunea pentru suferinţa mamelor şi a bebeluşilor lor.
Cine s-a făcut vinovat? Medicul neonatolog responsabil de compartimentul septic al ATI nou-născuţi şi asistenta şefă a staţiei centrale de sterilizare a spitalului. „Urmare a rezultatelor neconforme ale probelor de laborator prelevate şi condiţiilor igienico-sanitare necorespunzătoare, s-au aplicat sancţiuni contravenţionale, conform HG nr. 857/2011, în valoare totală de 1.500 de lei (minimul prevăzut de acest act normativ, maximul fiind de 3.000 de lei – n.r.), următoarelor persoane direct răspunzătoare: medicul neonatolog responsabil de compartimentul septic al ATI nou-născuţi; asistenta şefă a staţiei centrale de sterilizare a spitalului“, este răspunsul MS.
Ce neconformităţi s-au constatat? Grupuri sanitare şi saloane neigienizate, care necesită lucrări de reparaţii în regim de urgenţă, efectuarea ineficientă a operaţiunilor de curăţenie şi dezinfecţie, neasigurarea gestionării corecte a deşeurilor medicale şi menajere, mobilier şi aparatură degradate.
Din precizările ministerului, acţiunile de inspecţie şi control au urmărit condiţiile igienico-sanitare existente la nivelul secţiilor menţionate, respectarea normelor antiepidemice, precum şi condiţiile necesare pentru asigurarea calităţii serviciilor medicale acordate pacienţilor internaţi. De asemenea, MS a mai menţionat că au fost prelevate teste de salubritate şi sterilitate, precum şi probe de laborator pentru aeromicroflora din saloane, sălile de operaţii, sălile de pansamente, de naştere, biberonerii şi spaţii anexe, precum şi de pe instrumentar, incubatoare, echipament de protecţie şi mâinile personalului.
Explicaţiile Ministerului Sănătăţii
Instituţia care conduce sistemul sanitar din România şi-a spus şi punctul de vedere în legătură cu situaţia descrisă de cele două mame care au născut la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Craiova: „Evoluţia nefavorabilă a cazurilor de infecţii nosocomiale prezentate este cauzată, în principal, de prematuritate şi complicaţiile acesteia. În cazurile relatate, în cursul sarcinii au existat factori de risc pentru naştere prematură, suferinţă care agravează prognosticul. Conform datelor din literatura de specialitate, această categorie de prematuri este vulnerabilă la multiple complicaţii, inclusiv la cele infecţioase în particular, din cauza capacităţii imunologice scăzute, spitalizării prelungite în terapia intensivă. Mediul spitalicesc, prin încărcătura microbiană, circulaţia germenilor, prezenţa bolnavilor pe de-o parte, a vizitatorilor pe de altă parte, prin utilizarea metodelor invazive de diagnostic şi tratament, reprezintă cel mai important factor în declanşarea infecţiilor nosocomiale. În timpul controlului, personalul medical a menţionat că mamele au fost informate permanent asupra stării şi evoluţiei nou-născuţilor, precum şi asupra complicaţiilor precoce şi tardive ale prematurităţii“.
În evidenţele Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Dolj, pe primele zece luni din 2013 erau consemnate 73 de decese în judeţ, la copii cu vârsta de sub un an, indiferent de domiciliu sau de locul naşterii, din care 45 cauzate de malformaţii congenitale şi afecţiuni neonatale şi 21 de afecţiuni respiratorii. La capitolul infecţii intraspitaliceşti nu apărea nici un deces, deşi în evidenţele DSP existau ca raportate 62 de cazuri de astfel de infecţii la SJU Craiova, unele şi cu bacteria Klebsiela, cea despre care vorbea şi mama ce reuşise să-şi salveze copilul.
