Metoda inedită găsită de Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Timiş pentru a veni în sprijinul asiguraţilor internaţi în spitalele din judeţ, dar şi pentru a asigura o gestionare eficientă a fondurilor alocate unităţilor sanitare cu paturi este considerată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) în limita reglementărilor legale în vigoare. În articolul „Metodă de control a reţetelor prescrise bolnavilor internaţi“, publicat în ediţia din 10 decembrie a Gazetei de Sud, am descris pe larg situaţia din Timiş, unde Casa Judeţeană a elaborat un model de declaraţie care trebuia obligatoriu ataşată la foaia de observaţie a bolnavului, în care acesta să specifice, la externare, dacă a plătit din buzunarul propriu pentru medicamente, materiale sanitare sau investigaţii paraclinice, pe perioada spitalizării. Metoda adoptată pentru a controla mai bine fenomenul reţetelor date din spital bolnavilor internaţi a fost îmbrăţişată de toate spitalele din Timiş, cu excepţia Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Timişoara, care a considerat-o nelegală.
GdS a solicitat CNAS un punct de vedere în privinţa legalităţii acestei măsuri, iar instituţia a menţionat că metoda poate fi extinsă şi la nivelul altor Case Judeţene şi aplicată în spitale. „Măsurile luate de CAS Timiş sunt în limita reglementărilor legale în vigoare. Ele pot fi aplicate, din proprie iniţiativă, şi de către alte Case Judeţene, cu acordul unităţilor sanitare. Deşi nu există o reglementare în vigoare care să facă obligatorie o astfel de măsură, aceasta poate contribui la respectarea drepturilor asiguraţilor cu privire la acordarea serviciilor medicale spitaliceşti“, a fost răspunsul CNAS. Cu alte cuvinte, spitalele pot accepta sau nu o astfel de măsură, fără repercusiuni asupra contractului cu Casa.
„Unii bolnavi nu ar avea curajul să dea astfel de declaraţii“
În Dolj, managerii de spitale susţin că nu ar avea nimic împotriva unei astfel de măsuri, dar cu condiţia ca şi finanţarea să fie suficientă sau metoda să reflecte costurile reale pentru rezolvarea unui caz. „Ar fi o măsură corectă, dar ar trebui să fie unitară şi să existe norme foarte clare de aplicare a ei. Adică, să se specifice ce anume poate deconta spitalul, pentru că eu pot să rezolv cazul cu ce am la dispoziţie, dar dacă pacientul vrea ceva mai scump, atunci asta reprezintă opţiunea lui şi nu pot deconta o astfel de cheltuială“, a comentat managerul SJU Craiova, dr. Bogdan Fănuţă. „Dacă ar fi o măsură obligatorie, nu am avea ce comenta, ar trebui respectată. Nu aş avea nimic împotriva ei nici dacă ar fi opţională, dacă asta ar conduce la evidenţierea unui cost real de internare al bolnavului“, a spus şi dr. Luiza Popa, managerul Spitalului de Neuropsihiatrie din Craiova. Nici managerul Spitalului Dăbuleni, Ileana Măricuţoiu, nu s-a arătat împotriva unei astfel de măsuri, dar cu condiţia „ca spitalul să primească de la CAS toţi banii pentru serviciile medicale efectuate“.
La fel au precizat şi Doru Gofiţă, managerul Spitalului Segarcea, şi Ioana Dumitru, managerul Spitalului Filiaşi.
„La noi nu există pacienţi care să-şi cumpere medicamente. Eu am tot ce-mi trebuie, poate să dea şi ordin de ministru, nu mă deranjează“, a spus Gofiţă. „Eu aş accepta, pentru că nu am nimic de ascuns. Dar oricum, pentru orice reţetă dată din spital, parafată şi semnată de medic, de şeful de secţie şi aprobată de manager, spitalul trebuie să restituie banii pacientului. La noi nu a fost nici un caz de acest gen, dar eu cred că problema va fi alta: unii bolnavi nu ar avea curajul să declare pe propria răspundere că au cumpărat medicamente în spital. De aceea, nu o văd ca pe o măsură generală. Ar fi bine dacă s-ar respecta legea, iar acele medicamente date din spital pacienţilor internaţi să se prescrie pe o reţetă semnată şi ştampilată, asumată de medici, pentru a se putea recupera banii de către bolnav“, a precizat Ioana Dumitru.
„Dacă ar fi bani, ar fi şi medicamente suficiente“
Şi reacţiile de la Spitalele Judeţene de Urgenţă din Oltenia au fost cam în aceeaşi notă. Managerii au precizat că decontul de cheltuieli oferit pacientului la externare ar fi suficient pentru ca acesta să ştie dacă poate să ceară înapoi eventualii bani cheltuiţi în spital din propriul buzunar. În plus, pentru a avea astfel de pretenţii, CAS ar trebui mai întâi să scape de datoriile pe care le are la spitale. „În principiu, am fi de acord, dar subiectul este delicat. Eu, ca manager, am obligaţia să asigur toată medicaţia pentru tratamentul bolnavului, dar ce fac dacă medicul recomandă un medicament foarte scump, iar eu, ca spital, am şi metode mai ieftine de a rezolva cazul? De aceea, trebuie găsit un echilibru, în afara unor reguli foarte clare care să stabilească modul în care trebuie procedat. Mai există şi decontul de cheltuieli, pe care noi îl dăm bolnavilor la externare, şi unde apare toată cheltuiala spitalului, iar dacă pacientul sesizează vreo neregulă se poate îndrepta împotriva noastră“, a afirmat Andrei Iordache, managerul SJU Slatina.
„Casa trebuie să ne deconteze mai întâi cheltuielile efectuate cu serviciile medicale şi apoi să pună condiţii. Noi nici măcar banii pe octombrie nu i-am primit pe toţi, îi avem doar pe cei de salarii. Nu cred că CAS Vâlcea va avea curajul să implementeze o astfel de măsură. Mai întâi să se angajeze că plătesc toate serviciile medicale pe care le efectuăm şi apoi să pună condiţii. Cazurile ne sunt decontate la valoarea minimă, cu ce să mai cumpărăm şi medicamente?! Dacă ar fi bani, ar fi şi medicamente suficiente“, a spus şi Georgeta Sălişte, managerul SJU Râmnicu Vâlcea.
La rândul ei, Doina Borugă, managerul SJU Drobeta Turnu Severin, a precizat că ar fi bine mai întâi ca în spitalele din România să se respecte mai întâi reglementările din norme.
„Această măsură nu este prevăzută expres de lege şi ar însemna un consum în plus de bani şi energie. De unde scot eu vreo 3.000 de coli pe lună, cine mi le decontează? Cum fac ca fiecare pacient să fie întrebat şi pus să completeze aceste foi? Este o muncă în plus. Pacientul are dreptul să reclame dacă a cumpărat medicamente în spital, există o procedură stabilită deja de lege, iar spitalul trebuie să-i restituie banii. La noi nu a fost decât o singură persoană anul acesta care a solicitat decontarea. CAS ar putea avea pretenţii doar când va plăti pentru toate serviciile, deocamdată nouă mai au să ne dea şapte milioane de lei“, a spus Borugă. Aceasta a mai menţionat că în Spitalul Judeţean din Severin se dă pacientului la externare decontul de cheltuieli defalcat, iar de la anul pe acest decont se va putea vedea şi cât a cheltuit unitatea medicală cu analizele de laborator, cu radiologia şi cu materialele sanitare.
„Nu m-ar deranja o astfel de măsură, pentru că noi ne-am străduit să asigurăm măcar medicaţia de bază. La noi o să existe un program informatic integrat, iar pe decontul de cheltuieli se va găsi defalcat cât a consumat spitalul cu rezolvarea cazului respectiv“, a precizat şi Claudia Manu, managerul SJU Târgu Jiu.
În atare condiţii, când spitalele spun că depind de fondurile primite de la Casă, când recunosc drepturile pacienţilor, dar lasă în seama lor dreptul de a şi le exercita, soarta bolnavilor ţine numai de managerii de spitale. Mulţi pacienţi îşi cunosc drepturile, dar foarte puţini le şi cer sau au posibilitatea legală să o facă. Aceasta a fost, de altfel, şi concluzia campaniei derulate în acest an de Gazeta de Sud în toate spitalele din Oltenia, unde au fost afişate sute de mesaje cu drepturile pacienţilor asiguraţi pe perioada internării. Afişele au oferit toată informaţia necesară, dar bolnavii au rămas în silenzio stampa…
Ce riscă spitalele dacă nu restituie banii cheltuiţi de bolnav pe perioada internării
CNAS a precizat pentru GdS că în cazul în care spitalele nu şi-au respectat obligaţia de a restitui pacientului asigurat banii cheltuiţi din propriul buzunar cu medicaţia sa pe perioada internării se pot aplica mai multe sancţiuni: „Nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile unităţilor sanitare cu paturi prevăzute în contractul încheiat cu casa de asigurări de sănătate atrage aplicarea unor sancţiuni pentru luna în care s-au înregistrat aceste situaţii, după cum urmează: la prima constatare, reţinerea unei sume calculate prin aplicarea unui procent de 1% la valoarea de contract aferentă lunii respective; la a doua constatare, reţinerea unei sume calculate prin aplicarea unui procent de 3% la valoarea de contract lunară; la a treia constatare şi la următoarele constatări după aceasta, reţinerea unei sume calculate prin aplicarea unui procent de 9% la valoarea de contract lunară“.
