21.7 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăSanatateMetodă de control a reţetelor prescrise bolnavilor internaţi

Metodă de control a reţetelor prescrise bolnavilor internaţi

Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Timiş a găsit o metodă inedită de a controla mai bine fenomenul reţetelor date pacienţilor internaţi. Instituţia a elaborat un model de declaraţie, care trebuie obligatoriu ataşată la foaia de observaţie, în care pacienţii externaţi să specifice dacă au plătit din buzunarul propriu pentru medicamente, materiale sanitare sau investigaţii paraclinice, pe perioada spitalizării.

Legislaţia în vigoare obligă spitalele să suporte pentru asiguraţii internaţi în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi toate cheltuielile necesare pentru rezolvarea cazurilor, inclusiv pentru medicamente, materiale sanitare şi investigaţii paraclinice. Totodată, este interzisă emiterea pentru asiguraţi, pe perioada internării, a prescripţiilor medicale cu şi fără contribuţie personală, medicaţia şi tratamentul asigurându-se integral de către spital, indiferent de afecţiunile asociate ale bolnavului. De asemenea, dacă asiguratul internat suportă astfel de cheltuieli, el trebuie să beneficieze de rambursarea contravalorii lor, aceasta fiind o obligaţie exclusivă a spitalelor, suportată din veniturile proprii. Toate acestea sunt texte de lege după care ar trebui să funcţioneze sistemul sanitar din România.
În realitate însă, lucrurile nu stau chiar aşa, iar fenomenul reţetelor date în spital pacienţilor internaţi este încă în floare. O practică obişnuită, recunoscută şi de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), despre care actualul preşedinte al CNAS, Cristian Bușoi, susţinea recent că este de neacceptat. „Fac un apel către managerii de spitale să încerce să găsească soluții pentru a nu-i mai pune pe pacienți în situația de a-și cumpăra medicamente, pentru că nu mi se pare un lucru normal“, susţinea Buşoi.
Chiar şi Gazeta de Sud a derulat în acest an o campanie în toate spitalele din Oltenia, menită să-i informeze pe pacienţi în legătură cu drepturile pe care le au în perioada internării, în speranţa că oamenii nu vor mai fi puşi pe drumuri de medici, pentru a-şi cumpăra medicamentele şi materialele sanitare necesare tratării afecţiunilor pentru care au fost spitalizaţi. Unii pacienţi mai norocoşi au învins sistemul şi şi-au primit înapoi de la spitale banii cheltuiţi în perioada internării, dar numărul celor care au reuşit acest lucru (este nevoie de multe acte şi răbdare) este infim în comparaţie cu cei care plătesc în spital pentru serviciile medicale garantate de lege.

Soluţia de la Timiş

De fiecare dată, situaţiile descrise mai sus au avut ca scuză din partea managerilor de spitale insuficienţa fondurilor din Sănătate, bugetele de care dispun neputând să asigure pacientului internat un tratament fără nici un fel de contribuţie personală. Dar când Casa de Asigurări de Sănătate este convinsă că fondurile alocate spitalelor pentru decontarea serviciilor medicale oferite bolnavilor sunt suficiente, atunci aceasta poate lua măsuri inedite. O astfel de situaţie, demnă de urmat şi de celelalte case judeţene, s-a petrecut la Timiş. Pentru a veni în sprijinul asiguraţilor internaţi în spitalele din judeţ, dar şi pentru a asigura o gestionare eficientă a fondurilor alocate unităţilor sanitare cu paturi, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Timiş a iniţiat o serie de măsuri menite să garanteze dreptul pacienţilor de a beneficia în mod gratuit, pe întreaga durată a internării, de toate serviciile medicale necesare pentru tratarea afecţiunii de care suferă (medicamente, materiale sanitare, servicii medicale paraclinice etc.), după cum ne-au transmis reprezentanţii instituţiei.
CJAS Timiş a procedat la elaborarea unui model de declaraţie ataşat obligatoriu la foaia de observaţie a pacientului, care trebuie completată de toţi bolnavii internaţi. În declaraţie, aceştia trebuie să specifice dacă, pe perioada internării, au achiziţionat din buzunarul propriu medicamente, materiale sanitare sau au plătit pentru investigaţiile paraclinice, metoda oferind Casei un control mai bun al sumelor decontate la spitale, pentru cazurile rezolvate de acestea. Trebuie însă menţionat că pacientul este obligat să facă dovada celor declarate pe propria răspundere cu bonurile fiscale ale medicamentelor şi materialelor sanitare la care face referire.
„Facem cunoscut managerilor de spitale că nerestituirea către pacienţi a cheltuielilor efectuate de aceştia pe perioada spitalizări va atrage răspunderea conform legii“, a fost anunțul făcut de CJAS Timiș.
„Toate spitalele din judeţ, cu excepţia Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara, care nu şi-a însuşit punerea în practică a acestei măsuri, au implementat acest model de declaraţie, asigurând în acest mod o transparenţă şi un sprijin real în vederea verificării realităţii serviciilor medicale efectuate, precum şi monitorizarea consumului real de medicamente, materiale sanitare și investigaţii paraclinice, pe perioada internării“, au mai menționat reprezentanții CJAS Timiș. Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Timişoara, dr. Iulius Jugănaru, a motivat refuzul prin faptul că măsura Casei Județene este abuzivă şi fără acoperire legală, și că prin aceasta se pune presiune pe spitale, fără aprobarea CNAS.

„O astfel de măsură trebuie asumată de Casa Naţională“

Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Dolj poate efectua lunar controale inopinate pentru a verifica dacă sunt respectate drepturile pacienţilor internaţi, dar consideră că aplicarea unei măsuri precum cea de la Timiş ar trebui prevăzută expres de legiuitor şi aplicată unitar la nivel naţional.
„Suntem de acord cu faptul că bolnavii nu trebuie să cumpere medicamente şi materiale sanitare sau să plătească pentru investigaţiile paraclinice pe perioada spitalizării şi susţinem orice demers care poate să vină în sprijinul acestora. Cred că se pot găsi soluţii pentru a nu mai exista astfel de situaţii, iar cea aplicată de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş poate fi una dintre ele. Orice măsură luată în sprijinul pacienţilor internaţi ar trebui însă asumată de Casa Naţională şi aplicată unitar în toată ţara, pentru a nu da naştere la divergenţe, cum s-a întâmplat, de altfel, la Timişoara, cu Spitalul Judeţean de Urgenţă“, a precizat Alina Tănăsescu, preşedinte-director general al CAS Dolj.
Metoda trimiterii pacienţilor internaţi după medicamente şi materiale sanitare se practică şi în Dolj, cele mai multe cazuri întâlnindu-se la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Craiova, situaţie prezentată în repetate rânduri şi de Gazeta de Sud. În ceea ce priveşte impunerea unei măsuri precum cea de la Timiş şi în spitalele din Dolj, dr. Bogdan Fănuţă, managerul SJU Craiova, cea mai mare unitate medicală din Oltenia, cu aproape 60.000 de internări pe an, consideră că este corect să-i restitui pacientului banii cheltuiţi cu medicaţia în perioada spitalizării, dar numai în condiţiile în care acest tratament nu se găseşte în spital, nu când acesta reprezintă o opţiune a bolnavului.
„Cred că este o măsură corectă, dar ar trebui să fie unitară şi să existe norme foarte clare de aplicare a ei. Adică să se specifice ce anume poate deconta spitalul şi mă refer la medicamentele pe care le solicită pacientul, ca o opţiune a lui. Şi vă dau şi exemple. Eu am în spital fire de sutură, dar există şi fire care costă 1.000 de euro bucata, de care nu dispunem. Eu pot să rezolv cazul cu ce am la dispoziţie, dar dacă pacientul vrea fire cu 1.000 de euro, atunci asta reprezintă opţiunea lui şi nu pot deconta o astfel de cheltuială. La fel şi cu antibioticele. Eu pot trata bolnavul cu ce am în stoc, dar, dacă pacientul vrea un antibiotic extrem de scump, pe care nu-l avem, nu-l putem deconta. În schimb, dacă în cazul lui se impune un anumit medicament şi nu-l avem, atunci da, ori facem comandă, ori îl cumpără pacientul şi spitalul îi dă banii înapoi. Este o chestiune corectă, dar, repet, trebuie foarte bine delimitate aceste lucruri, pentru că nu tot ce se cumpără de pacient în spital trebuie şi decontat“, a afirmat dr. Bogdan Fănuţă.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS