8.7 C
Craiova
marți, 19 martie, 2024
Știri de ultima orăSanatateReacţii adverse ale vaccinării

Reacţii adverse ale vaccinării

Prin vaccinare pot fi prevenite unele boli foarte grave. Sunt însă situaţii în care vaccinarea este contraindicată. Acestea sunt:
– Situaţii în care organismul nu poate produce anticorpi (casexie, agamaglobulinemie, neoplasme, hemopatii maligne), vaccinarea agravează evoluţia bolii;
– Situaţii în care răspunsul în anticorpi este insuficient (boli infecţioase acute sau în convalescenţă, boli care epuizează organismul);
-Situaţii în care organismul a făcut deja boala pentru care se face vaccinarea (vaccinarea se face înainte de apariţia bolii, pentru a o preveni)
– TBC evolutivă – vaccinarea poate agrava boala;
– Nefropatiile cronice cu sediment patologic în urină – se pot vaccina BCG, antipolio, antitetanic, antivariolic, antiholeric;
– Diabetul zaharat – se poate vaccina antipolio, antidifteric, antitetanic;
– Afecţiuni cardiovasculare decompensate şi tulburări de ritm;
– Afecţiuni neurologice – se evită vaccinurile preparate din bacteriile sau virusurile cu neurotropism;
– Afecţiuni hepatice cronice;
– Afecţiuni cutanate alergice – eczema constituţională contraindică vaccinarea BCG şi antivariolică;
– Boli alergice – astmul bronşic sau stările ce denotă o constituţie alergică (urticaria şi eczema de contact nu reprezintă contraindicaţii absolute);
– Sarcina – sunt interzise vaccinurile cu virus viu în primele trei luni de sarcină (risc teratogen). Se poate administra doar anatoxina tetanică şi vaccinare antipolio cu virus omorât;
– Corticoterapia prelungită – se evită vaccinurile cu virusuri vii atenuate;
– Administrarea de imunoglobuline specifice necesită temporizarea vaccinării 3-4 săptămâni;
– Vacinarea copiilor cu sindroame imunodeficitare variază foarte specific, de la caz la caz.

Efecte secundare

Mai trebuie ştiut că în urma vaccinării pot apărea reacţii vaccinale sau efecte adverse.
Mecanismul de producere a acestor reacţii constă în eliminarea de substanţe histaminice, de endotoxine de către vaccin, cu declanşarea de reacţii alergice faţă de proteinele microbiene conţinute în vaccin. Aceste reacţii pot să fie:
1. Reacţii locale – fenomene inflamatorii la locul de inoculare (eritem, edem, durere, impotenţă funcţională). Durează circa 24 ore şi nu necesită tratament specific;
2. Reacţii generale – febră, stare generală alterată, greţuri, vărsături, diaree – necesită tratament simptomatic;
3. Şocul vaccinal precoce – apare rar, este un şoc anafilactic care necesită tratament de urgenţă pentru combaterea colapsului cardiovascular;
4. Reacţii de organ – apar rar, sunt diferite în funcţie de tipul de vaccinare (nefropatie după vaccinarea antitetanică, encefalită după vaccinarea antipoliomielitică, paralizie de neuron motor periferic după vaccinarea antirabică.
5. Reacţii focale – există riscul agravării  unor boli preexistente, dar într-un număr foarte mic de cazuri.

Dr. Mariana Păsărescu, Compartimentul Promovarea Sănătăţii, DSP Dolj

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS