Ce este preinfarctul?

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Puţini termeni medicali creează atâta confuzie în rândul populaţiei precum o face preinfarctul. Am constatat cu uimire că acesta este unul dintre cele mai folosite cuvinte prin care oamenii obişnuiesc să descrie o boală sau un simptom - şi aproape întotdeauna este utilizat greşit.
Ce înţeleg de obicei pacienţii prin preinfarct? Termenul este folosit deseori pentru a desemna un accident vascular cerebral - sindrom clinic ce constă în anumite tulburări neurologice datorate afectării circulaţiei sângelui la nivelul creierului. Alteori, cuvântul este utilizat cu sensul de episod de pierdere a stării de conştienţă; chiar şi simpla pierdere a posturii (lipotimia sau leşinul) sau vertijul (ameţeala) sunt, de asemenea, frecvent denumite tot preinfarct. Alte semnificaţii eronate care îi sunt acordate termenului de preinfarct privesc criza hipertensivă, edemul pulmonar acut sau epistaxisul. Este, de asemenea, o greşeală frecventă utilizarea cuvântului preinfarct pentru a desemna chiar infarctul miocardic.
Preinfarctul este, de fapt, denumirea învechită, abandonată a anginei pectorale instabile – formă gravă de cardiopatie ischemică. Reamintim că există mai multe modalităţi de exprimare clinică a cardiopatiei ischemice, grupate, în funcţie de prezenţa sau absenţa durerii toracice, în manifestări dureroase şi nedureroase. Formele dureroase sunt cardiopatia ischemică cronică dureroasă (numită şi angină pectorală stabilă de efort), infarctul miocardic şi angina instabilă – tema de astăzi a rubricii permanente dedicate bolilor cardiovasculare.
Toate formele de manifestare ale cardiopatiei ischemice au în comun acelaşi mecanism – ateroscleroza, care constă în principal în depunerea de colesterol pe pereţii interni ai vaselor de sânge, conducând la formarea ateroamelor – plăci de colesterol proeminente în interiorul arterelor. Prin creştere neîntreruptă, ateroamele vor îngusta progresiv arterele pe care le afectează, reducând astfel fluxul de sânge spre ţesuturi şi organe.
În mare, preinfarctul (angina instabilă) este o formă agravată de angină pectorală, cu potenţial de a evolua spre infarct miocardic – definit ca necroza (moartea) unei zone a miocardului. În funcţie de măsurile adoptate şi de tratamentul instituit, preinfarctul poate deveni un infarct miocardic propriu-zis, cu toate consecinţele nefaste ale acestuia, sau dimpotrivă se poate ameliora şi transforma în câteva zile în angină pectorală stabilă (cardiopatie ischemică cronică dureroasă).
Deşi noua denumire (angină instabilă) pare să o apropie mai degrabă de angina pectorală stabilă şi este mai puţin rezonantă decât cea veche (preinfarct – termen ce ne duce cu gândul la infarctul miocardic), această afecţiune este o urgenţă cardiologică, cu prognostic nu întotdeauna bun, care necesită supravegherea medicală atentă a pacientului – de multe ori prin spitalizare. Medicaţia administrată, dar şi probabilitatea de evoluţie nefavorabilă sunt foarte asemănătoare acelora din infarctul miocardic.
Deşi abandonat de mai mulţi ani de către medici, termenul de preinfarct va dăinui din păcate pentru multă vreme în vocabularul pacienţilor şi va continua să fie utilizat eronat şi să stârnească confuzii.