Tulburările de vedere la şcolari

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Ochiul este unul dintre cele mai importante organe de simţ, în permanentă activitate. A vedea nu înseamnă totul, dar este normal să vedem bine, fără efort şi fără a ne obosi ochii.
Ochiul poate obosi şi se poate îmbolnăvi îngreunând vederea şi împiedicându-l adesea pe elev să lucreze cu randament şi să obţină succesele aşteptate. Copilul care scrie şi citeşte prea mult timp, în lumină puţină, slabă, fie ziua, sau mai ales noaptea, îşi oboseşte ochii. Dacă în timpul lucrului copilul are cute pe frunte, se apără de lumina puternică prin clipiri dese şi priveşte printre gene cu ochii aproape închişi, înseamnă că îi sunt ochii obosiţi. În astfel de cazuri, chiar un elev cu vederea normală apropie ochii de caiet sau carte, fapt care va fi un semnal de alarmă pentru părinţi. Veţi observa, de asemenea, că ochii copilului sunt roşii şi lăcrimează, iar dacă-l veţi întreba, veţi afla că-l ustură şi-l dor ochii şi că vede în ceaţă.
Durerile de cap localizate la frunte, ameţelile, uneori greţurile, nervozitatea, tulburări ale somnului (precum insomnia), mişcările neîndemânatice, senzaţia de slăbiciune sunt adesea provocate de tulburările de vedere.
Să nu aşteptăm să apară astfel de momente de oboseală şi boală, fie locale, fie generale, pentru a duce copilul la medicul oftalmolog. Să nu neglijăm durerea de cap de care se plânge copilul în fiecare zi, să nu ne mulţumim să-i dăm antialgice aşteptând ca să-i dispară astfel cefaleea. Cea mai bună măsură de preîntâmpinare a îmbolnăvirii ochilor, ca şi a apariţiei oboselii lor, este aducerea copilului, cel puţin o dată la doi ani la medicul specialist oftalmolog, pentru control, chiar dacă copilul este pe deplin sănătos, fără acuze subiective. În primii ani de şcoală este bine să se controleze vederea elevului o dată pe an.