Stresul, inamicul public numărul unu

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Ceasul deÅŸteptător care sună când afară este încă întuneric, telefonul mobil nelipsit din mână, probleme la serviciu, neînÅ£elegeri cu partenerul, ÅŸedinÅ£e peste ÅŸedinÅ£e, termene-limită, obligaÅ£ii sociale imposibil de evitat, toate aceste lucruri ne stresează ÅŸi ne pot afecta sănătatea.

Stresul este un efect al mai multor factori de mediu: demografia explozivă, emigraÅ£ia, imigraÅ£ia, singurătatea, divorÅ£ul, decesul persoanelor dragi, supărările de tot felul, ÅŸomajul, munca în exces, pensionarea, bătrâneÅ£ea, monotonia timpului liber, statul în exces la televizor sau în faÅ£a calculatorului, meteorosensibilitatea. Zi de zi ne confruntăm cu astfel de situaÅ£ii, care sunt sursa oboselii ÅŸi a nemulÅ£umirilor de tot felul.
DeÅŸi se consideră că sunt două forme de stres: eustres - stres „bun“ ÅŸi distres - stres „rău“, în realitate, ÅŸi primul, pe o perioadă lungă, devine nociv. Acumularea lui duce la tulburarea homeostaziei, cu modificări asupra întregului organism uman, astfel că el sfârÅŸeÅŸte la fel de ruinat pe dinafară, cât ÅŸi pe dinăuntru.

60% dintre români mor din cauza bolilor cardiovasculare

Stresul devine, la rândul său, factor de risc pentru multe maladii ale căror tratamente sunt mult mai scumpe decât profilaxia lor: sindromul metabolic, HTA, angină pectorală, infarct miocardic acut/cronic, atacuri de panică, nevroze ÅŸi psihoze, sinucideri; tulburări ale comportamentului sexual: acte de violenţă sau libido scăzut; dereglări ale comportamentului alimentar (anorexie, bulimie), obezitate, diabet zaharat; consum exagerat de excitante (alcool, droguri, nicotină).
Efectele stresului se văd în statistica privind cauzele mortalităţii în România. Bolile cardiovasculare sunt pe primul loc, reprezentând 60% dintre decese, urmate de cele canceroase - cu 17% ÅŸi cele digestive - cu 6%.
Este în puterea noastră să dăm viaţă anilor ÅŸi ani vieÅ£ii! Cum? Fiind propriul nostru manager al stresului. Nu este mare filosofie. Trebuie să vrem să ne impunem un stil de viaţă sănătos din toate punctele de vedere.

Recomandări

Iată câteva soluÅ£ii, geniale prin simplitatea lor:
1. Reduceţi aportul substanţelor excitante pentru sistemul nervos: cafeaua, tutunul, alcoolul;
2. FolosiÅ£i cât mai puÅ£ine medicamente de orice fel;
3. InsistaÅ£i pe o alimentaÅ£ie bogată în fructe ÅŸi legume, evitând grăsimile, zahărul ÅŸi pâinea;
4. Somnul regulat ÅŸi suficient, între ore fixe, de minimum ÅŸapte-opt ore, creează un bioritm necesar reîncărcării organismului;
5. Nu faceÅ£i mai multe lucruri deodată - faceÅ£i-le pe rând;
6. PlanificaÅ£i-vă munca în mod metodic ÅŸi constant (oricum nu le puteÅ£i face pe toate odată);
7. Diversificaţi-vă pasiunile şi hobby-urile din timpul liber;
8. Râsul scade tensiunea fizică ÅŸi stimulează eliberarea endorfinelor, sistemul imun, oxigenarea creierului. AÅŸa că râdeÅ£i cât mai des;
9. JucaÅ£i-vă acasă sau în parc cu animalele ÅŸi cu copiii;
10. CitiÅ£i cărÅ£i, înconjuraÅ£i-vă de prieteni, evitaÅ£i singurătatea, iar grădinăritul să ÅŸtiÅ£i că nu este o pierdere de timp;
11. Meloterapia. Presupunând că nu putem muta barul de la parterul blocului ÅŸi nici înlătura cu totul zgomotul nociv de la locul de muncă, nu ne rămâne decât să ascultăm cu perseverenţă muzică antidot;
12. Relaxarea se poate obţine şi prin yoga, tehnici de sugestie şi autosugestie, masaj, dans;
13. ExerciÅ£iile fizice, sportul de orice fel - cât mai mult în aer liber.
14. RecreaÅ£i-vă, bucuraÅ£i-vă de vacanţă: nu amânaÅ£i concediul nici măcar o zi, chiar dacă pregătirea acestuia reprezintă un stres în sine;
15. Nu aÅŸteptaÅ£i concediul, ci profitaÅ£i de fiecare clipă liberă din timpul zilei, precum ÅŸi de zilele de la sfârÅŸitul săptămânii (excursii, plimbări prin parc);
16. Şi nu uitaţi afecţiunea. Ea contribuie la consolidarea unei relaţii interpersonale profunde şi puternice, factor extrem de important pentru diminuarea nivelului de stres.

Rezistenţa
Omul răspunde la stres în funcÅ£ie de profilul său psihologic:
1. Tipul A - persoane care răspund la stres prin exteriorizare exagerată, fiind predispuse la patologie cardiovasculară;
2. Tipul B - persoane rezistente, pe care numai evenimente ieşite din comun le pot influenţa - cele care, de regulă, domină situaţia;
3. Tipul C - persoane cu interiorizare relativă la stres, dezavantajul fiind depresia, tulburări sexuale, ulcer gastroduodenal, boli reumatice. 

Dr. Narcisa Dinică, Biroul de Promovare a Sănătăţii, DSP Dolj