Statistici cutremurătoare

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Asistăm în prezent la cea mai extinsă epidemie care se înregistrează în lume: cea prin boli cardiovasculare.

Datele statistice arată că îmbolnăvirile şi mortalitatea cauzate de bolile cardiovasculare au crescut foarte mult în ultimii ani, atingând cote alarmante. Acestea ucid foarte mulţi oameni. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că, până în 2020, vor deveni principala cauză de deces în întreaga lume, practic din 100 de oameni 40 vor muri din pricina bolilor cardiovasculare. Este foarte trist şi foarte grav în acelaşi timp, pentru că, în mare parte, bolile cardiovasculare pot fi prevenite prin practicarea unui stil de viaţă sănătos şi prin corectarea factorilor de risc incriminaţi şi dovediţi a fi responsabili de apariţia acestor boli.

Alimentaţia, tutunul şi alcoolul

Factorii de risc implicaţi în apariţia şi evoluţia bolilor cardiovasculare ţin de stilul nostru de viaţă şi deci pot fi modificabili. Cei mai importanţi sunt cei alimentari - supraalimentaţia, alimentaţia bogată în grăsimi suprasaturate, consumul excesiv de sare, cafea şi alcool.

Alcoolul creşte secreţia de insulină, tendinţa de supraalimentaţie şi instalarea obezităţii, accentuarea unor tulburări de coagulare şi apariţia hipertensiunii arteriale (HTA).

Fumatul - nicotina din fumul de ţigară este vasoconstrictor cutanat determinând deficienţe de oxigenare miocardică, modificări ale colesterolului, creşterea tensiunii arteriale, accelerarea frecvenţei cardiace. Are, de asemenea, un rol important în apariţia aterosclerozei. Riscul apariţiei acestor boli la un fumător este cu 1,5 - 4 ori mai mare decât la un nefumător.

Factorii ocupaţionali - suprasolicitarea, stresul cu rădăcini psihosociale, munca în ture, munca în condiţii grele, zgomotul, frigul, căldura, sedentarismul - sunt alţi factori importanţi.

O contribuţie esenţială o au şi factorii de risc care nu pot fi modificaţi: factorii genetici, vârsta şi sexul. Bărbaţii sunt de patru ori mai expuşi decât femeile la infarctul de miocard şi de două ori mai mult la accidentele vasculare. După 50 de ani la bărbaţi şi peste 65 de ani la femei, se produc cele mai multe accidente cardiovasculare.

Cazurile de hipertensiune arterială s-au dublat în Dolj

Bolile cardiovasculare determină aproximativ o treime din invaliditatea permanentă, reprezentând 30% din totalul consultaţiilor acordate de medicul de familie. Unu din patru adulţi are o formă de boală cardiovasculară, dintre care cele mai dese fiind hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică şi ateroscleroza.

Peste 50% din infarcte şi 75% din accidentele vasculare cerebrale au la bază hipertensiunea arterială.

În judeţul Dolj, în ultimii zece ani, cazurile de hipertensiune arterială s-au dublat, cele de cardiopatie ischemică şi bolile cerebrovasculare s-au triplat. În 2007, bolile cardiovasculare au reprezentat 69% din totalul deceselor ( 32,93% - în urban şi 67,07 - în rural, 51,7% - femei şi 49,3 - bărbaţi ).

Din totalul de 56,58% al persoanelor care şi-au făcut analizele, în cadrul programului de evaluare a stării de sănătate, 7,70% prezintă riscul acestei boli.

În concluzie, fiecare dintre noi este responsabil de păstrarea sănătăţii şi este cel mai în măsură să aibă grijă de inima sa, respectând reguli simple: o alimentaţie sănătoasă fără grăsimi animale, fără exces de zahăr şi sare, renunţarea la fumat, evitarea consumului de alcool şi cafea, controlul greutăţii corporale, mişcarea în aer liber, ambianţa calmă acasă şi la locul de muncă, odihnă, control medical periodic.