Cancerul pulmonar este cauzat în proporţie de 90% de fumat. Acest tip de cancer ocupă în România locul întâi la bărbaţi ca frecvenţă şi locul trei la femei, după cel mamar şi cel de col uterin.
Fumul de tutun conţine mai mult de 4.500 de substanţe chimice toxice, dintre care peste 45 sunt identificate ca responsabile de producerea cancerului.
Riscul creşte cu numărul ţigărilor fumate pe zi, perioada în ani a fumatului, vârsta la care s-a început, persoanele tinere având cel mai mare risc de a dezvolta cancer pulmonar. De asemenea, modul în care sunt fumate ţigările, adâncimea şi frecvenţa inhalaţiei constituie un pericol mai mare de apariţie a acestei boli. Fumătorii de ţigarete cu filtru ori light tind să compenseze cantitatea mai mică de nicotină sau gudron prin creşterea numărului ţigărilor şi inhalarea profundă a fumului rezultat. Trabucurile şi fumatul pipei cresc riscul de cancer, dar nu aşa de mult ca fumatul ţigaretelor.
Persoanele care nu fumează, dar care sunt expuse pasiv la fumul de tutun fie la domiciliu, fie în locurile publice prezintă un risc de îmbolnăvire cu 25% mai crescut faţă de persoanele neexpuse.
În cazul în care cineva renunţă la fumat, riscul de a face cancer pulmonar scade. La 15 ani de la renunţarea la acest viciu, riscul scade până la nivelul unei persoane care nu a fumat niciodată.
Formarea unei tumori are loc în timp, de la expunerea la substanţe cancerigene la apariţia simptomelor putând trece o perioadă de 10-30 de ani.
Evoluţie şi diagnostic
La aproape jumătate dintre persoanele afectate de cancer pulmonar, boala este lipsită de orice simptom. Aceste cancere sunt de obicei detectate accidental, cu ocazia efectuării unei radiografii toracice pentru alte motive. Atunci când pacientul prezintă simptome, ele se pot manifesta prin tuse rebelă la tratament sau schimbarea caracterului tusei la un fumător sau fost fumător, uneori însoţită de sângerări, dispnee sau respiraţie dificilă, durere toracică persistentă, infecţii respiratorii recidivante, de exemplu, bronşitele sau pneumoniile.
Alte simptome sunt date de extensia locoregională a tumorii (disfagia sau dificultatea de înghiţire, disfonia sau voce bitonală, pleurezie sau apă la plămâni, nevralgie costală, cervico-brahială, sindromul Claude Bernard-Horner) sau de metastaze (la sistemul osos, ficat, creier, măduva osoasă sau ganglioni).
În general, cancerul pulmonar este însoţit de scădere marcată în greutate, pierderea apetitului, astenie, dezgust faţă de tutun, febră.
Diagnosticul cancerului pulmonar se face prin consult medical de specialitate şi o serie de investigaţii, cum ar fi radiografia pulmonară, bronhoscopia, tomografia computerizată etc.
Tratamentul bolii (intervenţie chirurgicală, citostatice, radioterapie) depinde de stadiul în care este depistată. În general, prognosticul este nefast, din cauza absenţei unei depistări precoce, a evoluţiei rapide spre metastazare şi a răspunsului modest la tratament.
Prevenirea este prioritară şi poate fi făcută prin suprimarea obiceiului de a fuma şi reducerea factorilor poluanţi, profesionali şi atmosferici. În reducerea riscului de a dezvolta cancer pulmonar, un factor important poate fi regimul alimentar conţinând fructe bogate în caroten, vegetale şi un nivel ridicat de vitamina E şi betacaroten în plasmă.
Alţi factori de risc
Alţi factori de risc pentru apariţia cancerului pulmonar sunt expunerea prelungită la azbest, la radiaţii, la poluanţi industriali etc. În majoritatea acestor cazuri, asocierea fumatului duce la o amplificare a riscului de cancer.
Dr. Teodora Văduva, Biroul de Promovare a Sănătăţii din cadrul ASP Dolj
