Pufuliţa tratează adenomul de prostată

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Pufuliţa este o plantă ale cărei calităţi medicinale au fost descoperite de puţin timp. Este recomandată în tratamentul prostatei, al sângerărilor, bolilor renale şi enurezis.

Epilobium Parviflorum sau pufuliţa cu flori mici este o plantă ierboasă care creşte în toată ţara, pe terenuri umede, în păduri, pe marginea apelor sau a şanţurilor, dar mai ales în zonele de deal şi de munte, până la altitudini de 1.500 de metri.

Numele plantei vine de la florile mici, rozalii, cu un diametru de 5-8 milimetri. După uscarea florii, rămâne o capsulă, în care se dezvoltă seminţele, înconjurate de o fibră pufoasă. Planta se culege din iunie până în septembrie. În scopuri medicinale se folosesc doar părţile aeriene, proaspete sau uscate.

Calităţile medicinale ale acestei plante sunt cunoscute de mult timp, însă lucrări despre ea au apărut destul de târziu. Unul dintre pionieri este fitoterapeutul austriac Maria Treben, care prezintă virtuţile terapeutice ale pufuliţei într-o lucrare publicată în 1982, recomandând folosirea ei sub formă de ceai ca tratament eficient al hiperplaziei prostatice benigne.

 

Tratament

 

Epilobium parviflorum a fost folosită de mult timp ca plantă medicinală pentru tratamentul diverselor afecţiuni ale prostatei, tulburări renale sau ale vezicii urinare, tulburări gastro-intestinale, leziuni ale mucoasei gurii (de exemplu, afte), sângerare rectală, tulburări menstruale, cistită, infecţii urinare, infecţii bronşice, diaree, colită, sindromul de intestin iritabil. Planta conţine compuşi cu proprietăţi farmaceutice, cum ar fi polifenoli, flavoinoide, ulei volatil, glucide, aminoacizi esenţiali, vitamina C, săruri minerale.

O infuzie de frunze se obţine dintr-o linguriţă de plantă la o cană cu apă fierbinte. Este benefică în leucoree, impotenţă sexuală, menoragie, hemoragie uterină, colici biliare şi eficientă în combaterea diareei cronice. Se administrează intern o ceaşcă de ceai dimineaţa pe stomacul gol şi una seara, înainte de culcare. Preparatul este recomandat datorită proprietăţilor sale antispastice şi în tratamentul tusei convulsive, astmului bronşic şi pentru oprirea sughiţului. Spălăturile locale cu infuzie sunt recomandate pentru ulceraţii ale gurii şi leucoree. Cataplasma de frunze este un valoros remediu pentru ulceraţii ale pielii. Planta mai este folosită sub formă de unguent pentru calmarea pielii iritate la copii.

Recomandări

Pufuliţa este recomandată şi ca adjuvant în afecţiuni grave cum ar fi ciroza hepatică şi hepatitele cronice, în amestec cu rostopască şi anghinare. Planta uscată se mărunţeşte până se obţine o pulbere. Se amestecă pulberea de rostopască cu anghinarea. Din acest amestec, cu o jumătate de oră înainte de masă, se ia o linguriţă la care se adaugă un vârf de cuţit de pulbere de pufuliţă. Amestecul se ţine sub limbă zece minute înainte de a fi înghiţit cu puţină apă. Tratamentul durează şase luni în hepatita cronică şi doi ani în ciroză.