Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Epistaxisul sau sângerarea nazală este un fenomen care îi sperie pe părinţi şi îi îngrijorează pe adulţii afectaţi. Chiar dacă nu este o problemă serioasă, se poate rezolva rapid, dacă ştii cum.

Epistaxisul este o sângerare nazală cauzată de lezarea vaselor de sânge din bogata reţea vasculară a mucoasei nasului. Printre cauzele locale se numără traumatismele accidentale (lovirea sau căderea, accidentarea în timpul introducerii de picături în nas sau de corpi străini, scărpinatul) şi cele din timpul operaţiilor. Epistaxisul poate fi produs şi de anomalii vasculare sau de inflamaţii cauzate de rinitele congestive din bolile contagioase ale copilăriei, TBC sau sifilis nazal. Altă cauză o reprezintă tumorile, cum ar fi fibromul nazofaringian, polipul sângerând al septului nazal, sarcoamele.

Printre cauzele generale se numără afluxul sanguin crescut din perioada pubertăţii şi a menstruaţiei, fragilitatea vasculară din unele boli, cum ar fi hemofilia sau purpuram, unele boli infecţioase acute (gripa, scarlatina, difteria, febra tifoidă, pneumonia), hipertensiunea arterială şi ateroscleroza, avitaminozele.

Insolaţia duce la sângerare nazală

De cele mai multe ori, epistaxisul se declanşează după suflatul violent al nasului sau din cauza insolaţiei. O masă copioasă, strănutul şi consumul abuziv de alcool pot, de asemenea, provoca sângerarea nazală. Dacă sângerarea nu se opreşte, apare anemia. Bolnavul simte dureri de cap, ameţeală, oboseală, are capacitate redusă de muncă şi poate căpăta foarte uşor o infecţie.

Diagnosticul este uşor de pus. Medicul vede cheagurile de sânge din fosele nazale şi depistează locul pe unde curge sângele. Excepţie sunt cazurile în care sângele nu se scurge în afară prin narine, ci în faringe, prin orificiile posterioare ale fosei nazale (coanele). În aceste cazuri, sângele este înghiţit şi bolnavul îşi dă seama destul de târziu că are hemoragie nazală, când starea lui este deteriorată. În cazuri grave se poate instala lipotimia (leşinul).

Sângerarea nazală se opreşte prin presarea cu degetul a nării prin care curge sângele. Dacă nu dă rezultate sau dacă sângerarea reapare după o anumită perioadă, atunci trebuie apelat imediat la un medic specialist în urgenţe sau la un ORL-ist.

Primul ajutor

Majoritatea sângerărilor nazale pot fi oprite uşor. Primul ajutor constă în aşezarea persoanei pe un scaun, cu capul uşor aplecat înainte, deasupra unui vas, pentru a se putea vedea cantitatea de sânge pierdută. În nici un caz bolnavul nu stă culcat sau cu capul dat pe spate. Încăperea trebuie să fie aerisită şi încălzită puţin. Dacă sângerarea este uşoară, se poate opri printr-o simplă compresiune cu degetul mare a narinei pe unde curge.