Copiii, victime ale alimentaţiei neadecvate

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Până nu demult, se considera că un copil gras este sănătos ÅŸi are mai multe ÅŸanse de a înfrunta infecÅ£iile. În prezent, obezitatea la copii ÅŸi adolescenÅ£i tinde să devină principala lor problemă de sănătate.

SpecialiÅŸtii susÅ£in că numărul mare de copii ÅŸi adolescenÅ£i obezi este consecinÅ£a unei alimentaÅ£ii nesănătoase ÅŸi a lipsei de miÅŸcare. Abia în ultimii ani s-a demonstrat efectul negativ asupra sănătăţii al alimentaÅ£iei de tip fast-food sau a celei bogate în aditivi alimentari ÅŸi coloranÅ£i artificiali.

O astfel de alimentaÅ£ie este răspunzătoare peste tot în lume de înmulÅ£irea cazurilor de obezitate, pentru că toate substanÅ£ele artificiale, nefiind asimilate de organism, se depun sub formă de grăsimi.

Este important să prevenim şi să combatem obezitatea, pentru că poate genera boli grave, cum ar fi hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, angina pectorală, infarctul miocardic, accidentele vasculare cerebrale, diabetul zaharat, dislipidemiile, ulcerul gastro-duodenal, bolile articulare degenerative (artrite) şi cancerul.

Practici nesănătoase

Obezitatea poate fi prevenită prin combaterea practicilor alimentare nesănătoase. Printre acestea se numără tendinÅ£a de a mânca alimente picante, sandviÅŸuri, conserve, fripturi, ciugulitul între mese, consumul de cafea ÅŸi băuturi alcoolice (la adolescenÅ£i mai ales), excesul de făinoase, grăsimi, prăjeli, mezeluri ÅŸi conserve, băuturi carbogazoase ÅŸi preparate fast-food în mod repetat sau porÅ£ii prea mari la o masă.

Copiii trebuie încurajaÅ£i să facă miÅŸcare cât mai des: plimbări, jocuri în aer liber, ciclism, sport în echipă etc. Este foarte important ca ei să stea cât mai puÅ£in în faÅ£a calculatorului sau a televizorului ÅŸi, mai ales, să nu mănânce când fac asta.

Micul dejun previne emotivitatea excesivă

O alimentaÅ£ie sănătoasă presupune, pe lângă un aport în proporÅ£ii adecvate al tuturor principiilor nutritive, ÅŸi respectarea unor criterii ÅŸi deprinderi sănătoase privind alimentele.

Copilul trebuie să mănânce de trei ori pe zi, de preferat la ore fixe ÅŸi împreună cu ceilalÅ£i membri ai familiei. Încă de mic, el trebuie învăţat să se spele pe mâini înainte de masă ÅŸi pe dinÅ£i după masă, dar ÅŸi să mănânce încet. O atenÅ£ie deosebită trebuie acordată mesei de dimineaţă. Micul dejun trebuie să fie consistent, deoarece în cursul dimineÅ£ii solicitarea fizică ÅŸi psihică sunt maxime.

La micul dejun, copilul trebuie să mănânce alimente bogate în proteine cu valoare biologică ridicată precum: lapte, brânză, ouă, cereale cu un conÅ£inut ridicat de fibre (orez, ovăz). Trebuie ÅŸtiut că alimentele servite la micul dejun menÅ£in constant nivelul zahărului din sânge ÅŸi cresc capacitatea de concentrare la ÅŸcoală. În caz contrar, apare hipoglicemia, care poate provoca tulburări nervoase manifestate la copilul ÅŸcolar sub forma durerilor de cap, ameÅ£elilor ÅŸi a emotivităţii excesive.

Fructele la desert

Pentru elevii care învaţă după-amiaza, prânzul va fi servit cu cel puÅ£in o jumătate de oră înainte de a pleca la ÅŸcoală. Acesta este bine să fie alcătuit dintr-o supă sau ciorbă, un fel doi cu legume ÅŸi carne de calitate (fără prăjeli sau rântaÅŸuri), iar desertul să cuprindă fructe.

Masa de seară trebuie servită cu cel puÅ£in două ore înainte de culcare, nu trebuie să fie copioasă, cu alimente excitante sau care solicită prea mult tubul digestiv.

Alimentele trebuie să fie proaspete, cât mai simplu preparate ÅŸi de o mare diversitate, mâncărurile să fie apetisante, dar nu prea sărate sau iuÅ£i.

Mai trebuie spus că printr-o alimentaÅ£ie corectă se aduce un aport de proteine cu valoare biologică ridicată ÅŸi de vitamine ÅŸi minerale, cum ar fi: complexul de vitamine B, vitamina E, fosforul ÅŸi iodul. Toate acestea sunt importante în funcÅ£iile sistemului nervos, mai ales în perioade solicitante cum ar fi cele în care se susÅ£in teze, examene, lucrări scrise la ÅŸcoală etc.

Dr. Mariana Păsărescu, consilier superior în cadrul Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) Dolj

Statistici

Statisticile OrganizaÅ£iei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că în lume există peste 300 de milioane de persoane obeze, dintre care jumătate sunt europeni. Pe Bătrânul Continent, în ultimele trei decenii, numărul persoanelor obeze s-a triplat, 10% din totalul copiilor sub ÅŸase ani ÅŸi 17% din adolescenÅ£i fiind obezi. Topul ţărilor europene cu populaÅ£ie obeză cuprinde Grecia, Spania, Portugalia (femei), Germania, Finlanda, Anglia (bărbaÅ£i). Numărul elevilor obezi în ţările UE este de trei milioane ÅŸi creÅŸte anual cu aproximativ 85.000.