De la rubarbă se folosesc în alimentaţie doar tijele frunzelor

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Rubarba este o plantă medicinală şi alimentară originară din China, care tratează aproape orice boală legată de digestie.

Originară din nord-vestul Chinei, rubarba sau reventul (Rheum Officinale) este folosită de secole în medicina populară a acestei ţări. Rubarba a pătruns apoi peste tot în lume, fiind folosită astăzi în gastronomie şi medicina naturistă.

Este recunoscut faptul că rubarba are nu doar o acţiune asupra sistemului digestiv, ci influenţează direct eliminarea bilei în timpul digestiei, fiind considerată din această cauză un stimulant hepatic. Calităţile rubarbei sunt vizibile încă din momentul în care începe digestia, în cavitatea bucală. Stimulează secreţia salivară şi, odată ajunsă în stomac, stimulează producerea de suc gastric şi, implicit, absorbţia intestinală.

Planta conţine substanţe active, cum ar fi: antrachinone, tanin, oxalat de calciu, rezine, minerale, acid folic. Este folosită ca laxativ, antiinflamator şi homeostatic, în tratamentul constipaţiei, diareei, hemoragiilor gastro-intestinale, hepatitei de tip A, conjunctivitelor şi dereglărilor menstruale.

De asemenea, este folosită pentru uz extern, în tratamentul arsurilor şi bolilor de piele, din cauza efectului astringent şi antibacterian.

 

Tratament

 

Preparatele medicinale pe bază de rubarbă sunt pulberea de rădăcină, extractul, tinctura, ceaiul.

Ceaiul se obţine dintr-o linguriţă de plantă pulbere la o cană cu apă, lăsată timp de zece minute şi apoi strecurată. Pentru o bună funcţionare a sistemului digestiv, se consumă două ceşti din acest ceai în fiecare seară, înainte de culcare. Din cauza efectului diuretic, se recomandă folosirea ceaiului pentru pietre la rinichi, nefropatie diabetică şi insuficienţă renală.

Decoctul se obţine din 0,5 grame de plantă uscată şi se foloseşte pentru tratarea diareei. Dacă se utilizează trei grame de plantă uscată, se obţine un remediu eficient în constipaţia cronică şi crampele abdominale specifice sindromului premenstrual.

Tinctura are efecte astringente, fiind recomandată în diaree, cu condiţia să nu fie depăşită doza zilnică de cinci-zece picături. O doză mai mare de un mililitru stimulează, în schimb, ficatul şi are efect uşor laxativ. Se folosesc doze de 0,5 millitri, care se măresc, treptat, până la doi mililitri, pentru prevenirea colicilor abdominale. Poate fi folosită în amestec cu tinctura de fenicul sau mentă.

Precauţii

Se evită folosirea rubarbei pe timpul sarcinii, fiind un puternic purgativ. Din cauza conţinutului în oxalaţi, se foloseşte în tratamentul homeopatic al gutei şi artritelor. Nu folosiţi frunzele în alimentaţie, ci doar tijele acestora, pentru că oxalatul este o otravă puternică. Ne se foloseşte, de asemenea, la pacienţii cu afecţiuni cronice digestive, cum ar fi Boala Crohn, ulcerul gastric sau duodenal.