Avionul fostului preşedinte polonez nu a avut probleme tehnice

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Accidentul aviatic produs sâmbătă la Smolensk, în care şi-au pierdut viaţa preşedintele Lech Kaczynski, soţia sa şi mai mulţi înalţi oficiali, nu a fost provocat de probleme tehnice la aparatul de zbor, au anunţat ieri anchetatorii ruşi, citaţi de RIA Novosti.

Potrivit datelor înregistrate de cutiile negre găsite la locul accidentului, avionul nu a avut probleme tehnice. În plus, „pilotul a fost informat despre condiţiile meteo complexe şi a luat, oricum, decizia de a ateriza“, a spus şeful comisiei de anchetă, Aleksandr Bastrikin.
Autorităţile ruse susţin ipoteza unei erori de pilotaj în cazul catastrofei aeriene de la Smolensk, în care şi-a pierdut viaţa preşedintele polonez Lech Kaczynski, relatează corespondentul RRA la Moscova, citat de RADOR.
Presa internaţională s-a concentrat însă şi asupra avionului Tupolev Tu-154, un aparat de fabricaţie sovietică, vechi de 20 de ani.
Conform informaţiilor din partea Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă şi a Aviaţiei Militare Ruse, aeronava poloneză prezidenţială Tu-154, care urma să aterizeze pe aerodromul militar Severnîi de lângă Peciorsk, un orăşel din imediata apropiere a Smolenskului, la 350 km vest de Moscova şi circa 800 km de Varşovia, a fost avertizată, când se afla la 50 km de aeroport, în legătură cu vizibilitatea proastă şi cu condiţiile meteo nefavorabile.
La 10.50 ora locală (9.50 ora României), aeronava a dispărut de pe ecrane.
Centrul de control al zborurilor care este militar, aerodromul fiind militar, a anunţat aeronava că, din cauza condiţiilor meteo, ar trebui să se îndrepte spre alte aeroporturi, fie la Minsk, în Belarus, fie la Moscova, însă pilotul a decis să ia o hotărâre la aşa-numita „înălţime de decizie“, ceea ce nu contravine regulamentelor.
În momentul în care aeronava se afla la aproximativ 1,5 km distanţă de pista de aterizare, controlorii de zbor au informat-o că se află sub traiectoria de aterizare, mult mai jos, şi i-au cerut să se redreseze, să intre în regim de zbor orizontal şi să se îndrepte spre alt aeroport, însă aceste comenzi nu au fost îndeplinite, au fost ignorate de echipajul care a continuat să coboare şi peste câteva secunde, la 1,2 km de pista de aterizare, a atins un pom izolat, arborele având o înălţime de opt metri, în timp ce avionul trebuia să se afle în momentul respectiv la 60 de metri altitudine. Aparatul ar fi luat foc şi s-ar fi prăbuşit, provocând moartea tuturor celor 97 de persoane aflate la bord.

Moartea lui Kaczynski în apropiere de Katyn aduce în atenţie ecouri din trecut, scrie Sunday Times

Moartea preşedintelui polonez Lech Kaczynski în accidentul aviatic din Rusia, în mijlocul disputei dintre Varşovia şi Moscova privind masacrul de la Katyn, readuce în atenţie ecouri deranjante din trecut, comentează publicaţia The Sunday Times.
Într-un articol cu titlul „Accidentul aviatic polonez este o tragedie, nu un dezastru“, publicaţia britanică reaminteşte că preşedintele Kaczynski era furios că premierul rus Vladimir Putin refuza să accepte vinovăţia Rusiei în masacrarea ofiţerilor polonezi de către poliţia secretă a lui Stalin.
În urmă cu 68 de ani, generalul Wladyslaw Sikorski, prim-ministru al guvernului polonez în exil, a murit, de asemenea, într-un accident de avion. Moartea sa a dat naştere unor numeroase teorii ale conspiraţiei, printre care şi aceea că Winston Churchill s-a înţeles cu ruşii să-l ucidă.
Deşi a susţinut restabilirea relaţiilor diplomatice cu Moscova după ce Uniunea Sovietică a divizat Polonia, într-o alianţă cu Germania nazistă, generalul Sikorski a fost, de asemenea, implicat într-o dispută privind masacrul de la Katyn. El a cerut ca în acest caz Crucea Roşie să poată ancheta masacrul, pentru care sovieticii au acuzat trupele naziste.
Moartea sa a reprezentat un semn pentru instalarea unui guvern comunist sprijinit de Moscova în Polonia, după război, menţionează The Sunday Times.
Polonia a fost predestinată, istoric şi geografic, să fie împărţită între o Germanie mult mai puternică şi Rusia. Totuşi, după ce a scăpat de sub jugul comunist, sub conducerea curajoasă a mişcării Solidaritatea, Polonia a depus eforturi pentru a deveni mai mult decât o victimă eroică. Varşovia s-a dezvoltat ca un aliat al NATO şi membru al Uniunii Europene, iar anul trecut, în pofida recesiunii, a fost singura ţară din UE care a înregistrat o creştere economică pozitivă, subliniază publicaţia.
Preşedintele Kaczynski şi fratele său geamăn, Jaroslaw, fost premier polonez, au criticat vehement versiunea naţionalistă a premierului Vladimir Putin privind istoria, care interzice scuze lipsite de ambiguitate pentru trecut. Cu toate acestea, actualul premier polonez Donald Tusk şi-a făcut prieteni în Germania şi a urmărit o abordare mult mai subtilă şi mai fină în relaţia cu Moscova. Pentru aceasta, a fost răsplătit cu o invitaţie la cea de-a 70-a comemorare a masacrului de la Katyn, în timp ce ministrul de externe de la Varşovia, Radoslaw Sikorski, a depus eforturi pentru înfiinţarea unei comisii formate din istorici ruşi şi polonezi, în încercarea de a ajunge la un consens asupra faptelor, scrie publicaţia britanică.
Moartea tragică a preşedintelui Lech Kaczynski nu va pune, probabil, capăt reapropierii dintre Polonia şi Rusia. Aceasta ar putea chiar îmbunătăţi relaţiile dintre cele două ţări, conchide The Sunday Times.