Comunele Doljului, „faultate“ la proiectele pe Măsura 322

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

67 de comune doljene, care au depus proiecte pe Măsura 322 în a doua şi ultima etapă a programului de finanţare europeană, riscă să rămână cu un maldăr de hârtii în braţe în loc de bani, pe motiv că Doljul nu ar fi atât de sărac, deci localităţilor li se acordă un punctaj mai mic.

15 comune din judeţul Dolj au câştigat deja finanţări din bani europeni pe Măsura 322 privind renovarea şi dezvoltarea satelor. Aceste proiecte finanţate în medie cu câte 2,5 milioane de euro au fost câştigate în prima etapă a programului, iar în a doua sesiune, potrivit conducerii Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, au depus proiecte 67 de comune. „2,5 milioane de euro reprezintă o sumă colosală pentru o localitate. Cei care au depus proiecte în etapa a doua a trebuit să treacă prin furcile caudine. La un moment dat, s-a intervenit, după părerea noastră, destul de neacademic şi s-a ajuns ca din totalul de puncte pe care putea să îl obţină judeţul Dolj, adică maximum 100, să nu mai poată obţine decât 64 de puncte“, a declarat preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa. „A venit cineva cu un artificiu care spune că Doljul e judeţ bogat şi că sunt suprafeţe de teren foarte multe pe cap de locuitor. Oricât de mult s-ar strădui cineva, mai mult de 64 de puncte nu poate să obţină. De la 64 până la 100 de puncte, cât pot să obţină localităţile din nordul ţării..., mie mi se pare că ar trebui să intervină cineva şi să facă un echilibru. În prima etapă, foarte multe dintre localităţile noastre puteau să fie eligibile, dar s-a intervenit de la minister şi s-a spus că nu poate judeţul Dolj să primească toţi banii“.

Prea „bogaţi“ ca să luăm bani europeni

Proiectele depuse pe Măsura 322 de cele 67 de comune doljene sunt în prezent în faza de evaluare de către agenţia SAPARD. „Atragem atenţia ca aceşti bani să se dea cu adevărat pe transparenţă. Dacă se va întâmpla altfel, suntem gata să îi asistăm în justiţie pe toţi cum am făcut-o şi în prima etapă, când am avut două localităţi care au contestat punctajul primit“, a avertizat Prioteasa. Potrivit normelor în vigoare, primăriile care depun proiecte pentru a obţine fonduri europene prin programul de renovare şi dezvoltare a satelor trebuie să vină cu o cofinanţare din surse bugetare proprii de 2% din valoarea proiectului şi, în plus, să plătească TVA-ul de 19%. „Nu ştiu ce îi trebuie statului român şi nu ştiu de ce unii încearcă să se lamenteze că nu se absorb fondurile în România. Nu se absorb pentru că nu şi-a dat toată lumea seama că trebuie să se facă nişte concesii celor care încearcă să acceseze fonduri europene. În cazul nostru, câştigă 2,5 milioane de euro, nu mai au 2% bani de cofinanţare şi vine şi statul şi îi împovărează cu 19%. E momentul să facem mai accesibile aceste reguli, că noi le facem, cu mâna noastră, nu ni le impune Bruxellesul“, a declarat preşedintele CJ Dolj.

Sărăcie de zece puncte în Dolj

Daniel Popescu, directorul centrului teritorial SAPARD, a explicat că, potrivit ghidului întocmit de Ministerul Agriculturii, gradul de sărăcie, reprezentând unul dintre criteriile după care se calculează punctajul unui proiect de finanţare pe fonduri europene, are un scor cuprins între 5 şi 15 puncte. „În primul rând, vreau să vă spun că valoarea maximă pe care o poate atinge un proiect este de 69 de puncte şi nu 100. Gradul de sărăcie este cotat cu 5, cu 10 sau cu 15 puncte şi este prevăzut în ghid. Nu toate localităţile au acelaşi grad de sărăcie. Probabil că judeţul Dolj este cotat cu zece puncte la sărăcie şi de aici să vină diferenţa aceea de cinci puncte între punctajul maxim al unui proiect şi punctajul pe care poate să îl obţină judeţul“, a explicat directorul SAPARD.