Scamatorii pentru bugetari

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

În loc de concedieri, guvernul propune reduceri de program şi concedii fără plată. Pentru a le pune însă în aplicare, va trebui să apeleze la adevărate acrobaţii legislative.

În ultimele zile, guvernul a anunţat tot felul de măsuri de reducere de personal din sectorul bugetar, de cheltuieli, dar, până acum, nu a făcut nimic concret pentru a combate efectele crizei. Dacă la început salariaţii din sectorul bugetar erau ameninţaţi că-şi vor pierde locul de muncă, acum aceştia vor intra forţat, în intervalul septembrie - noiembrie, în concediu fără plată sau vor munci mai puţin cu echivalentul a zece zile. Ei nu vor mai primi bani pentru orele suplimentare, ci zile libere. Această măsură amână practic disponibilizările până după alegerile prezidenţiale, când  se va recurge la concedieri fără nici o reţinere. Valul de şomeri ar trebui să vină abia la jumătatea anului viitor, când nu se ştie dacă vom reuşi să îndeplinim condiţiile pentru o nouă tranşă din acordul cu FMI, caz în care e greu de crezut că ne va mai forţa cineva să restructurăm cheltuielile publice cu personalul. Deocamdată, pentru acest an, guvernul a ales măsuri-surogat. Bugetarii vor intra în concediu fără plată, îşi vor reduce programul de muncă de la opt la şase ore sau timpul efectiv de lucru cu zece zile, prin alte variante. Alte măsuri de reducere a cheltuielilor sunt anularea primelor şi neplata orelor suplimentare până la finele acestui an, adică până se încheie alegerile.

Codul Muncii va trebui modificat

Dacă va trimite bugetarii în concediu fără plată, guvernul va încălca legislaţia în domeniu, şi anume Codul Muncii. Soluţia guvernului este să emită o ordonanţă de urgenţă prin care să modifice Codul Muncii şi Legea funcţionarilor publici, pe care sindicatele o pot ataca în instanţă, la Curtea Constituţională. Surse guvernamentale au declarat că „în cadrul Ministerului Muncii se caută soluţii pentru modificarea Codului şi pentru ca decizia guvernului să fie legală şi aplicabilă“. Aşadar, decizia pe care guvernul a luat-o pe negândite şi fără să se consulte cu reprezentanţii sindicatelor riscă să ne coste câteva luni de vacarm. Mai greu va fi să se ia o decizie cu privire la cine şi când îşi ia zile sau ore libere neplătite în învăţământ, sănătate, dar şi la Fisc sau la Inspecţia Muncii.
Mai mult decât atât, fostul ministru al muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat că măsura pe care guvernul a anunţat-o contravine legislaţiei în vigoare. „Dacă va trimite bugetarii în concediu fără plată, guvernul va încălca prevederile Codului Muncii. Este o măsură ilegală şi nu ştiu cum au putut să o anunţe atâta timp cât nu are un cadru legal. Dacă bugetarii vor fi trimişi în concediu fără plată, guvernul va trebui să modifice Codul Muncii, contractele colective de muncă, Legea funcţionarilor publici, plus multe alte contracte care se încheie între un angajator şi un angajat“, a declarat Mariana Câmpeanu.

Alegerile îi împing pe guvernanţi la măsuri disperate

Fostul ministru al muncii a mai menţionat că decizia guvernanţilor este motivată de disperare. „E o măsură disperată. Forţaţi să aducă bani la buget, ei au ajuns să adopte nişte măsuri populiste. Dacă vor da ordonanţa prin care vor modifica astfel Codul Muncii, ea va fi valabilă până după alegeri, pentru că după trecerea campaniei disponibilizările tot vor avea loc. Prin această ordonanţă, ei nu fac altceva decât să amâne concedierile bugetarilor până după alegeri“, a explicat Mariana Câmpeanu.
Totodată, şi preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Iacob Baciu, crede că intenţia guvernului de a-i trimite în concediu forţat pe bugetari este ilegală.
„Faptul că vrea să-i trimită în concediu fără plată zece zile este ilegal. Acel muncitor are şi el un contract încheiat, în care se spune clar că va lucra opt ore pe zi pentru care va fi plătit. Nu poţi tu să vii acum şi să-l trimiţi în concediu forţat. Dacă el nu vrea să plece, tu nu poţi să-l obligi. Cine va rămâne în locul lui în acele zece zile? Cine îi va face munca? Deci, până la urmă, există un surplus de angajaţi acolo! Este o aberaţie ceea ce vor să facă guvernanţii acum. Ne sucesc şi ne învârtesc după placul lor, mai ales că se apropie şi campania electorală“, a declarat marţi Iacob Baciu.

Ce spune Codul Muncii

Art. 148, alin. (1): Pentru rezolvarea unor situaţii personale, salariaţii au dreptul la concedii fără plată; alin. (2): Durata concediului fără plată se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.
Art. 109, alin. (1): Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână; art. 112. alin. (1): Pentru anumite sectoare de activitate, unităţi sau profesii se poate stabili, prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice, o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore.