Internele şi serviciile, la mâna lui Gigi

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Reţinerea de către DNA a miliardarului Puiu Popoviciu a bulversat lumea afa-cerilor. Sunt posibile implicaţii şi în zona politicului, a poliţiei şi a serviciilor secrete.

Prima mare acţiune a procurorilor DNA a început marţi seară cu un adevărat cutremur la Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) - celebra unitate Doi şi un sfert. Proaspătul şef al instituţiei, Cornel Şerban, şi şeful Diviziei de Operaţiuni, Petre Pitcovici, au fost reţinuţi de DNA, având mandate pentru 24 de ore. Surpriză însă, alături de aceştia au mai fost reţinuţi şi celebrul investitor imobiliar Puiu Popoviciu, precum şi fostul rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Ion Nicolae Alecu. Trei dintre aceştia, cu excepţia fostului rector, au fost duşi la Curtea de Apel Bucureşti pentru emiterea mandatelor de arestare preventivă. Potrivit NewsIn, Ioan Alecu ar fi dat declaraţii „complete" procurorilor.

După Gigi Becali, potopul

Gigi Becali a declarat, pentru NewsIn, că a făcut încă din 2000 o plângere la DNA în legătură cu terenurile Universităţii de Agronomie, finanţatorul Stelei spunând că în acest caz ar fi implicat şi fostul premier Călin Popescu Tăriceanu.

„În 2000 am făcut o sesizare cu plângere la DNA împotriva lui Alecu (Ioan Alecu, fost rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti n.r.). Principala mea nemulţumire era că oferta mea de asociere nu a fost luată în seamă, deşi era mult mai bună decât oferta pe care o făcuse Popoviciu (omul de afaceri Puiu Popoviciu - n.r.). De asemenea, în acea sesizare, eu am dat detalii şi despre modul în care a câştigat Popoviciu licitaţia. În 2003, mi-a venit o adresă de la DNA, în care se spunea că totul s-a făcut corect şi că nu există nici un fel de problemă", a spus Becali.

Acesta a afirmat, pentru NewsIn, că inclusiv fostul premier Călin Popescu Tăriceanu ar fi implicat în această afacere, pentru o ordonanţă pe care a dat-o în mandatul său.

DNA nu dă detalii despre anchetă

Procurorii anticorupţie i-au reţinut marţi seară, pentru 24 de ore, pe Ioan Alecu, fost rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, pe Gabriel Popoviciu, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de complicitate de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, pe Cornel Şerban, directorul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) din cadrul MAI, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de favorizare a infractorului şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, cu scopul de a obţine pentru sine foloase, şi pe Petru Pitcovici, şeful Diviziei Operaţiuni din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul MAI, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de favorizare a infractorului, potrivit unui comunicat DNA.

Direcţia nu a oferit însă şi detalii despre anchetă. Între timp, Cornel Şerban a demisionat de la DGIPI. El ar fi dat listingul telefonic al unui politician consulului român la Milano, Tiberiu Dinu, au declarat surse apropiate anchetei. Şerban le-ar fi spus anchetatorilor că a făcut acest lucru pentru că ar fi fost ameninţat.

Reţinerile de marţi au originile într-un dosar mai vechi, din 2007, în care erau cercetaţi omul de afaceri Puiu Popoviciu şi Ion Alecu, în legătură cu o asociere imobiliară dubioasă.

La instrumentarea respectivului dosar lucrau ofiţerii Cornel Şerban şi Petre Pitcovici, împreună cu alt ofiţer judiciar din cadrul DNA. Pentru a primi o soluţie de neîncepere a urmăririi penale, Popoviciu ar fi încercat influenţarea anchetatorilor. Şerban şi Pitcovici ar fi făcut presiuni asupra ofiţerului judiciar de la DNA pentru a obţine soluţia favorabilă pentru Popoviciu. Poliţistul de la DNA s-a autodenunţat, lucru care a permis reţinerea celor implicaţi.

Afacerea Băneasa

În centrul afacerii se află compania Băneasa Investments, deţinută de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti, un grup de firme controlat de oamenii de afaceri Gabriel Popoviciu şi Radu Dimofte, şi societatea Comnord, controlată de omul de afaceri Sorin Creţeanu.

În 2000, Universitatea a intrat în acţionariatul Băneasa Investments, aportul său la această asociere fiind un teren de peste 200 de hectare în Băneasa.

Potrivit contractului de asociere, universitatea a concesionat terenul pe 49 de ani şi a primit în schimb 49,88% din acţiunile companiei Băneasa Investments SA.

În această asociere, Popoviciu nu ar fi venit cu fonduri, ci cu active, printre care se aflau un restaurant şi mai multe clădiri.

Suprafaţa exactă a terenului care a fost vizat de această asociere este de 224 de hectare. Terenul era în proprietatea publică a statului, iar Universitatea nu putea să facă asociere decât dacă se făcea cercetare pentru agricultură.

Cabinetul Tăriceanu ar fi dat o hotărâre de guvern pentru această afacere, a declarat Gigi Becali, cel care a făcut plângerea de la dosar.

Cele peste 200 de hectare de teren au fost evaluate la doar şapte dolari pentru un metru pătrat, înainte de a intra în asociere. Ulterior, s-a făcut o majorare de capital, omul de afaceri Popoviciu devenind astfel acţionar majoritar în detrimentul universităţii.

Pe cea mai mare parte din terenul băgat în această afacere ar urma să se construiască proiectul imobiliar Băneasa, estimat, conform Business Standard din 30 ianuarie 2009, la o valoare de 1,8 miliarde de euro. Acest proiect a fost anunţat în vara anului 2006 şi va fi realizat etapizat, până în anul 2015, în partea de nord a Capitalei, pe un teren cu o suprafaţă de 221 de hectare.

Şi Cozmin Guşă zice că Tăriceanu-i parte

În plin scandal cu Poşta Română şi asocierea cu firma Imopost Develoments, în care era implicat Sorin Creţeanu, Cozmin Guşă a făcut declaraţii şi despre problema terenurilor din Băneasa.

„Societatea Domniei sale (Sorin Creţeanu-n.r.) construieşte acel ansamblu pe terenul luat de la Universitatea Agricolă, în nordul Capitalei. Acelaşi domn Creţeanu este partener cu Adriean Videanu în diferite afaceri şi omul care l-a însoţit în vacanţă, dar şi vechi partener cu premierul Tăriceanu", a spus atunci Guşă.

Acesta a explicat că firma ATS, dealer al Citroen în România, care este în proprietatea lui Tăriceanu, a primit un teren tot în zona de nord a Capitalei de la Popoviciu, preţul fiind confidenţial.

Totodată, el a spus că pe terenul primit, Sorin Creţeanu, prin societatea Comnord, i-ar fi construit lui Tăriceanu un imobil în care se află firma ATS.

Marian Vanghelie a făcut şi el declaraţii într-o conferinţă de presă, cu privire la proiectul Băneasa Investments.

Liderul PSD Bucureşti a evaluat proiectul la suma de zece miliarde de euro, spunând că acesta a fost apreciat, în 2005, la suma de doar 82.000 de euro.

Vanghelie i-a acuzat atunci pe Traian Băsescu, Adriean Videanu şi pe Călin Popescu Tăriceanu că i-ar fi facilitat lui Puiu Popoviciu preluarea a 230 de hectare de teren de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti.

Potrivit presei, în martie 2003, Consiliul General al Capitalei a emis o hotărâre prin care s-a aprobat studiul de fezabilitate pentru realizarea reţelei de apă şi canalizare pentru zona de nord a Capitalei, care include şi terenul Băneasa Investments. Au fost apoi alocate fonduri importante pentru realizarea reţelei de apă şi pentru colectorul pentru canalizare.

Colaborarea cu Primăria Capitalei a continuat şi, conform presei, Popoviciu şi Dimofte au propus CGMB să accepte o donaţie de 19,2 hectare de teren din suprafaţa deţinută de Băneasa Investments, propunere pe care, în anul 2005, municipalitatea a acceptat-o, invocând deficitul de terenuri cu care se confruntă.

Diaconescu se laudă cu banii câştigaţi

Rectorul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Ştefan Diaconescu, a declarat ieri pentru NewsIn, că universitatea a semnat contractul de asociere pentru terenurile din Băneasa pe 49 de ani, primind anual peste jumătate de milion de dolari.

„Am primit în fiecare an cota minimă corespunzătoare celor 49,8 procente, care reprezintă partea noastră, adică aproximativ 550.000 de dolari pe an", a declarat Ştefan Diaconescu.

Rectorul universităţii a mai arătat că, datorită investiţiilor din ultimii doi ani făcute de firmele cu care s-a asociat universitatea, se vor încasa din ce în ce mai mulţi bani. El a precizat că terenul a fost al universităţii chiar înainte de naţionalizare, neavând nevoie de nici o ordonanţă de urgenţă care să-i reglementeze situaţia.

Diaconescu a afirmat că nu era profitabilă o investiţie în cercetarea agricolă pe respectivul teren şi că nici nu erau obligaţi să facă acest lucru.

Cu referire la valoarea de şapte dolari pe metru pătrat, stabilită la perioada respectivă, Diaconescu a precizat că a fost făcută o expertiză.