Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Mai mult de jumătate din reprezentanţii României în Parlamentul European au avut o activitate medie sau bună, spre deosebire de situaţia din parlamentul naţional, unde lucrurile stau semnificativ mai prost, se arată într-un studiu al Institutului European pentru Democraţie Participativă – Qvorum, dat ieri publicităţii. Studiul, care poate fi accesat pe pagina de internet http://www.qvorum.ro/Files.aspx, cuprinde analiza individuală a activităţii fiecărui europarlamentar în perioada 1 ianuarie 2008 – 8 februarie 2009. Cercetarea nu a vizat pe acei eurodeputaţi care au demisionat înainte de terminarea mandatului sau care au obţinut această calitate foarte recent, în urma demisiilor colegilor lor. Analiza se bazează pe o metodologie riguroasă, ce a îmbinat aprecierile calitative cu datele cantitative culese din surse oficiale. În plus, în vederea maximizării acurateţei informaţiilor prezentate, echipa de experţi a lăsat posibilitatea fiecărui eurodeputat să aducă unele completări, în măsura în care veridicitatea acestora a putut fi dovedită din surse oficiale.

Potrivit concluziilor autorilor, „nu se poate spune că, per ansamblu, europarlamentarii unui partid au fost mai eficienţi decât europarlamentarii altui partid". „Eficienţa şi buna credinţă în desfăşurarea activităţii au ţinut de pregătirea, caracterul şi atitudinea persoanei, indiferent de provenienţa politică. Se poate afirma însă despre delegaţia PD-L că, deşi este cea mai numeroasă, este uşor deficitară la capitolul comunicare, ceea ce face ca identificarea informaţiilor legate de activitatea membrilor săi să fie mai dificilă pentru analişti şi cu atât mai mult pentru cetăţeni", se arată în comunicatul Qvorum. Doru Franţescu, directorul Institutului, a declarat că există numeroase situaţii în care, profitând de lipsa de informare a publicului din ţară, anumiţi europarlamentari exagerează semnificativ importanţa acţiunilor lor în PE. „Am întâlnit mai multe cazuri în care anumiţi eurodeputaţi au făcut declaraţii de presă sau au postat pe site-ul personal informaţia conform căreia au fost raportori pe anumite propuneri, când în realitate au fost doar raportori virtuali sau de aviz, ceea ce are o importanţă mult diminuată. În alte situaţii, europarlamentarii au amplificat importanţa luărilor de cuvânt din plenul PE, bombardând chiar mass-media cu astfel de informaţii uşor comunicabile publicului. În realitate însă, luările de cuvânt reprezintă un instrument viabil numai în măsura în care sunt însoţite şi de acţiuni concrete, precum realizarea de rapoarte sau depunerea de amendamente, ceea ce a fost cazul numai pentru o parte din eurodeputaţi", a conchis Doru Franţescu.

Printre europarlamentarii cu o activitate deosebită se numără Marian Jean Marinescu, Adina Vălean şi Daniel Dăianu. La polul opus sunt Sebastian Bodu, fostul şef al ANAF, şi Lazlo Tokeş. Frânţescu a motivat activitatea scăzută a unor europarlamentari prin incapacitatea acestora de acomodare cu modul de lucru al Parlamentului European şi prin motivaţia insuficientă, fapt constatat la eurodeputaţii implicaţi mai mult în activităţi politice în ţară.