Inaugurare electorală la podul de la Bâlta

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Podul de peste Jiu din localitatea doljeană Bâlta a fost inaugurat ieri de autorităţile doljene. De la evenimentul aşteptat de localnici de aproape patru ani nu au lipsit candidaţii PSD pe colegiile uninominale din zonă, aceştia luând moţul investiţiei alături de conducerea CJ Dolj.

Constructori, autorităţi locale şi judeţene, parlamentari, angajaţi ai Consiliului Judeţean Dolj şi ziarişti s-au îngrămădit ieri la festivitatea de inaugurare a podului de peste Jiu de la Bâlta-Filiaşi mai ceva ca ursul la miere. Era şi normal, pentru o lucrare cu o istorie atât de tumultuoasă.
Înainte ca podul să fie pus pe picioare, apele învolburate ale Jiului au pus la pământ de câteva ori digurile de apărare ale şantierului amenajate de antreprenorul TCIF, ca în povestea meşterului Manole. Deşi a fost începută la sfârşitul lui 2004, lucrarea în valoare totală de aproape patru milioane de lei a fost finalizată abia pe 30 septembrie.

Limită de greutate de cinci tone pe osie

Un amănunt care merită atenţie în acest caz este acela că o parte din pod este făcută din elemente metalice primite de la o unitate militară de pe lângă Alba Iulia, măsură la care s-a recurs pentru că „era mai ieftin“. Altfel spus, o parte din pod, respectiv grinzile şi calea de rulare, sunt componente second hand, „înnădite“ corespunzător de Popeci Utilaj Greu.
Podul are doar o singură bandă, pentru că „doar atâtea grinzi au fost“, o lungime totală de aproape 188 de metri şi este format din două părţi legate de o insulă din Jiu. În plus, greutatea maximă suportată de pod este de cinci tone pe osie, ceea ce înseamnă că este exclusă traversarea lui de maşini de mare tonaj.
Chiar şi second hand, chiar şi cu o singură bandă, locuitorii din zonă spun însă că podul reprezintă o mană cerească pentru sătenii din localităţile din apropiere, dat fiind faptul că până în prezent legătura oamenilor cu oraşul Filiaşi se făcea printr-o punte de lemn nesigură.
„Au murit mulţi oameni aici pentru că trecerea asta e nesigură şi mulţi au căzut în Jiu. Într-o noapte, prin anii ’60, au murit şapte oameni care traversau. Trei au scăpat atunci“, a spus un sătean care se pregătea să traverseze râul pe vechea punte. Mărturie la spusele omului stau zecile de cruci atârnate pe copacii de pe marginea Jiului, aşa cum a remarcat şi preşedintele Consiliului Judeţean Dolj.
„S-au petrecut multe evenimente aici, au fost multe victime omeneşti, în special copii. Accesul nu se putea face decât pe acea punte pietonală“, a spus Ion Prioteasa, alias „ordonatorul principal de credite“, aşa cum stă scris pe plăcuţa de prezentare a proiectului.

Discursuri pe măsura execuţiei: lungi

Importanţa evenimentului de ieri pentru oamenii din Bâlta, Argetoaia, Schitu, Gura Motrului şi Filiaşi a fost „mirosită“ şi de anumiţi candidaţi la câştigarea colegiilor uninominale din zonă, care s-au grăbit să ţină un discurs la inaugurare.
Pentru consilierul judeţean PSD Petre Petrescu, candidat la un fotoliu de deputat în Colegiul Filiaşi, s-a găsit chiar şi un pretext.
Alesul a declarat ieri că pe mandatul său de vicepreşedinte al CJ pe probleme economice, între 2000 şi 2004, a fost hotărâtă finanţarea podului.
„Este o investiţie dragă mie. Nu a fost uşor să găsim sursele de finanţare pentru acest pod. Având în vedere însemnătatea pentru localnici şi banii cheltuiţi, cred că este cea mai importantă realizare în Oltenia“, a spus Petrescu.
De precizat este însă faptul că banii, aproape patru milioane lei, au fost decontaţi integral pe următorul mandat, între 2004 şi 2008. Au mai vorbit preşedintele CJ, Ion Prioteasa, directorul TCIF, Decebal Rădulescu, reprezentantul proiectantului Robricons, Corneliu Rădulescu, şi primarul din Filiaşi, Nicolae Stăncioi.
Deşi un cuvânt la inaugurare a avut de spus până şi deputata PSD Lia Olguţa Vasilescu, candidată pe colegiul senatorial Filiaşi - Cetate, singurul care nu a apucat să zică vreo vorbă, deşi a fost invitat la eveniment, a fost ex-vicepreşedintele CJ Dolj pe probleme tehnice Victor Odolbaşa, care a supravegheat lucrarea pe parcursul celor patru ani de execuţie.