Lipsă cadastru, lipsă ozon!

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Zonele încă verzi ale Craiovei nu pot fi protejate în lipsa cadastrului imobiliar-edilitar, de care primăria se frământă în van să facă rost de vreo trei ani.

Jumătate din zonele considerate verzi din intravilanul Craiovei nu pot fi amenajate din cauză că Bănia nu este încă desenată pe un cadastru imobiliar-edilitar. Specialiştii municipalităţii susţin că au identificat în teren 8.253.921 de metri pătraţi de spaţii verzi, după cum reiese din inventarul întocmit anul trecut de Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Fondului Locativ (RAADPFL) Craiova. Mai mult de jumătate din suprafaţă, respectiv 4.250.820 de metri pătraţi, este teren neconstruit în cartiere. Nu se ştie însă cât din acesta mai este acoperit efectiv de verdeaţă. Potrivit legii, autoritatea publică nu poate investi în amenajarea acestor spaţii verzi în lipsa cadastrului. Singurul lucru pe care îl poate face este să stârpească bălăriile şi să dea cu mătura. Iar despre cadastrul de două milioane de euro la care visează primăria se ştie foarte puţin prin Craiova.
Potrivit purtătoarei de cuvânt a municipalităţii, Carmen Licu, urbaniştii sunt abia la faza de tatonări cu specialiştii Centrului Naţional de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie şi Teledecţie. „În această perioadă se poartă discuţii pentru accelerarea procesului de cartografiere“, a declarat Carmen Licu. Despre termenele de execuţie a cadastrului nu ştie nimeni. Singurele documente referitoare la lucrare sunt studii mai vechi ale primăriei, din 2005 şi 2006, în care valoarea cadastrului este apreciată la două milioane de euro, iar durata de elaborare, la 60 de luni. De pe site-ul Centrului Naţional de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie şi Teledecţie aflăm că „au mai fost realizate planuri cadastrale digitale derivate din planurile topografice care conţin organizarea pe cvartale, parcele şi construcţii, cu corecţii grafice şi topologie. Acestea au fost utilizate pentru culegerea fişelor bunului imobil şi pentru corelarea acestor informaţii cu cele grafice. Planul cadastral digital urmează să fie actualizat prin metode fotogrammetrice după exploatarea zborului fotogrammetric destinat special acestui scop“.

Fără protecţie

Potrivit Legii nr. 24 din 2004, registrul verde se întocmeşte în scopul „protecţiei şi conservării spaţiilor verzi pentru menţinerea biodiversităţii lor; al menţinerii şi dezvoltării funcţiilor de protecţie a spaţiilor verzi privind apele, solul, schimbările climatice, menţinerea peisajelor în scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei, protecţiei mediului şi asigurării calităţii vieţii; al regenerării, extinderii, ameliorării compoziţiei şi a calităţii spaţiilor verzi; al elaborării şi aplicării unui complex de măsuri privind aducerea şi menţinerea spaţiilor verzi în starea corespunzătoare funcţiilor lor; identificării zonelor deficitare şi realizării de lucrări pentru extinderea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie“ etc. „Practic, primăria deţine un astfel de registru, însă documentaţia va fi finalizată numai după apariţia normelor tehnice de aplicare şi după întocmirea cadastrului“, a mai spus Carmen Licu.

Dispare perdeaua

O pondere importantă în suprafaţa de spaţiu verde a avut-o până anul trecut perdeaua de protecţie a oraşului: terenurile împădurite de pe centură sau de la marginea drumurilor ocolitoare, precum cele de la Făcăi, după cum este exemplificat în inventarul RAADPFL. Pe 31 decembrie 2007, acestea măsurau 1.179.000 de metri pătraţi, pentru ca în prezent să se întindă pe mai puţin de 500.000 de metri pătraţi, în special din pricina retrocedărilor.
De altfel, sigur este deocamdată că nu vor dispărea Parcul „Nicolae Romanescu“, Lunca Jiului şi ce a mai rămas din Parcul Corniţoiu. Parcul „Hanul Doctorului“, pus la socoteală de măsurătorii primăriei, este pe punctul de a fi dat. În total, 1,64 milioane de metri pătraţi. Cei 265.284 de metri pătraţi din grădinile publice par în siguranţă, ca şi cei 400.000 de metri pătraţi de verdeaţă stradală, cum ar fi peluzele.