România şi Ucraina, în proces la Haga

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Ţara noastră a chemat în instanţă Ucraina pentru delimitarea platoului continental al Mării Negre. Miza procesului o reprezintă 12.000 kmp din Marea Neagră, în care se află resurse uriaşe de hidrocarburi.

În perioada 2-19 septembrie, la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) au loc pledoariile din cadrul procesului prin care se vor delimita frontierele maritime dintre România şi Ucraina, ca urmare a eşuării negocierilor dintre cele două ţări. Instanţa internaţională va stabili cu exactitate coordonatele geografice ale liniei de demarcaţie care separă drepturile de exploatare de resurse ale României de cele ale Ucrainei în Marea Neagră.

România şi Ucraina au pretenţii asupra unei suprafeţe de peste 12.000 kmp, în subsolul căreia se află circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi zece milioane de tone de petrol. În cazul în care României îi va reveni zona disputată, ţara noastră nu ar mai avea nevoie de importuri energetice în următorii 20 de ani. Ucraina ar epuiza aceleaşi resurse în mai puţin de doi ani.

„Acest caz nu este foarte complicat“

Audierile din procesul României contra Ucrainei au început ieri-dimineaţă cu pledoariile României.

În deschiderea audierilor, preşedintele CIJ, judecătorul Rosalyn Higgins, a făcut o scurtă prezentare a istoricului procesului, începând din 16 septembrie 2004, când România a sesizat Curtea, până în prezent. Conform practicii CIJ, pledoariile României au fost deschise de agentul ţării noastre, Bogdan Aurescu, urmat de coagentul Cosmin Dinescu şi de profesorii Alain Pellet (Universitatea Paris Ouest Nanterre-La Défense) şi James Crawford (Universitatea din Cambridge), avocaţi şi consilieri ai părţii române în procedurile de la CIJ.

„Acest caz nu este foarte complicat. Această constatare se bazează pe faptul că nu există revendicări teritoriale între cele două părţi, iar contextul geografic nu este complicat de împrejurări excepţionale în afară de existenţa Insulei Şerpilor în zona care trebuie delimitată“, şi-a început Bogdan Aurescu pledoaria. El a adăugat că prima parte a frontierei maritime între platoul continental şi zona exclusivă a României, pe de o parte, şi zona de 12 mile marine a Insulei Şerpilor, pe de altă parte, a fost deja delimitată în acordul semnat de România cu URSS.

Pledoariile României vor continua toată săptămâna. Va fi apoi rândul Ucrainei, săptămâna viitoare, să-şi susţină punctul de vedere, pentru ca în cea de-a treia săptămână reprezentanţii fiecărei părţi să răspundă la întrebările puse de partea adversă şi să îşi susţină pledoariile finale. După 19 septembrie, Curtea va delibera timp de trei până la şase luni, înainte de a anunţa decizia în cadrul acestui proces, astfel că, în aprilie 2009 cel târziu, România va şti care este deznodământul acestui caz.

Insula Şerpilor

În acest caz poate juca un rol hotărâtor şi Insula Şerpilor, deşi statutul ei nu face obiectul acestui proces. România susţine că Insula Şerpilor este o stâncă în mare, pentru că această palmă de pământ nu are resurse proprii de apă. În schimb, autorităţile ucrainene au încercat în ultimii ani să demonstreze că Insula Şerpilor este locuibilă. Au înfiinţat chiar şi un sat pe insulă, unde trăiesc acum 155 de oameni, dintre care 50 de militari.