

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail
Marimea textului:

« Alte articole din categoria Politica si comunitate
PD-L va depune o iniÅ£iativă legislativă de modificare a legii răspunderii ministeriale, în sensul eliminării votului Camerei DeputaÅ£ilor sau Senatului pentru începerea urmăririi penale a miniÅŸtrilor parlamentari, a anunÅ£at ieri preÅŸedintele democrat-liberalilor, Emil Boc.
Acesta a precizat că în prezent legea face discriminări între simplii parlamentari ÅŸi cei care care au ÅŸi funcÅ£ii în guvern.
„PD-L propune eliminarea imunităţii guvernamentale pentru parlamentarii miniÅŸtri. Astăzi, un parlamentar obiÅŸnuit poate să fie urmărit penal fără încuviinÅ£area Camerei din care face parte. În schimb, un parlamentar care are ÅŸi calitatea de ministru nu poate fi urmărit penal decât dacă există acordul unei majorităţi de două treimi. Acest tratament discriminatoriu situează parlamentarii miniÅŸtri deasupra legii“, a spus Emil Boc.
Reţinere şi arestare doar cu aviz
Liderul PD-L a precizat că democrat-liberalii doresc menÅ£inerea prevederii privind acordul parlamentului în cazul reÅ£inerii, arestării ÅŸi percheziÅ£iei, în cazul urmăririi penale, însă Camera DeputaÅ£ilor sau Senatul să ia act de acest lucru. „Când se va modifica Legea răspunderii ministeriale, rămâne în vigoare textul ConstituÅ£iei, care spune că numai Camera DeputaÅ£ilor, Senatul ÅŸi preÅŸedintele României pot cere începerea urmăririi penale, cu menÅ£iunea că, în cazul în care această cerere vine de la Parchetul General, aceste entităţi doar iau act de solicitare ÅŸi trimit mai departe sesizarea pentru începerea urmăririi penale prin ministrul justiÅ£iei, fără a mai fi nevoie de o dezbatere parlamentară, aÅŸa cum, de altfel, nu este nevoie de nici o dezbatere parlamentară când se începe urmărirea penală împotriva unui membru al parlamentului“, a explicat Boc principiile pe care PD-L îÅŸi va fundamenta un text de lege pe care-l va depune la începutul sesiunii din toamnă. Liderul democrat-liberal a mai afirmat că modificarea PD-L este necesară pentru recâÅŸtigarea încrederii cetăţenilor în parlamentari ÅŸi în actul de justiÅ£ie, prin stoparea „inechităţii“.
Mitrea şi Năstase, oxigen de la colegi
Camera DeputaÅ£ilor nu a reuÅŸit să ia pe 24 iunie o decizie în ceea ce priveÅŸte avizarea cererii DNA de începere a urmăririi penale în cazurile deputaÅ£ilor PSD, Adrian Năstase ÅŸi Miron Mitrea, fost premier, respectiv fost ministru al transporturilor. Secretarul Camerei DeputaÅ£ilor, Ioan Munteanu, a precizat că nu s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru a da un verdict, fiind exprimate doar 208 voturi, în condiÅ£iile în care pentru avizarea cererilor DNA erau necesare 220 de voturi, respectiv două treimi din numărul deputaÅ£ilor. PreÅŸedintele Traian Băsescu a cerut, pe 26 iunie, organizarea unei sesiuni extraordinare pentru cazurile Năstase ÅŸi Mitrea, solicitarea fiind însă respinsă, parlamentarii invocând eventualitatea unui nou vot cu ocazia unei sesiuni extraordinare la sfârÅŸitul lui august, convocate pentru Legea CurÅ£ii de Conturi. PD-L a atacat, pe 7 iulie, la Curtea ConstituÅ£ională, prevederea din regulamentul Camerei DeputaÅ£ilor, potrivit căreia pentru începerea urmăririi penale a unui ministru parlamentar este nevoie de două treimi din numărul deputaÅ£ilor. Judecarea sesizării a fost amânată pentru 17 septembrie, judecătorii acceptând astfel cererea preÅŸedintelui Camerei, Bogdan Olteanu, privind acordarea unui „termen rezonabil în care factorii constituÅ£ionali să poată exprima un punct de vedere“ faţă de sesizarea înaintată CurÅ£ii.
Ce spune legea
Potrivit unei decizii a CurÅ£ii ConstituÅ£ionale, cererea privind începerea urmăririi penale a unui ministru parlamentar se înaintează, după caz, Camerei DeputaÅ£ilor sau Senatului. Potrivit regulamentului Camerei, este nevoie de votul a două treimi din numărul deputaÅ£ilor pentru a se declanÅŸa începerea urmăririi penale împotriva unui ministru parlamentar. La Senat, o decizie în acest sens se ia cu votul majorităţii senatorilor. Potrivit articolului 72 din ConstituÅ£ie, deputaÅ£ii ÅŸi senatorii nu pot fi traÅŸi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Ei pot fi urmăriÅ£i ÅŸi trimiÅŸi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziÅ£ionaÅ£i, reÅ£inuÅ£i sau arestaÅ£i fără încuviinÅ£area Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. În caz de infracÅ£iune flagrantă, deputaÅ£ii sau senatorii pot fi reÅ£inuÅ£i ÅŸi supuÅŸi percheziÅ£iei. Ministrul justiÅ£iei îl va informa neîntârziat pe preÅŸedintele Camerei asupra reÅ£inerii ÅŸi percheziÅ£iei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reÅ£inere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.