« Alte articole din categoria Politica si comunitate

Versiunea pentru tiparire
Marimea textului:

CSM consideră că unele afirmaţii publice ale unor politicieni, referitoare la cercetarea penală a unor actuali sau foşti miniştri, au adus atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit conţinutul notei Inspecţiei Judiciare nr. 2950/IJ/133/SIP/2007, care vizează afirmaţiile făcute de mai mulţi membri ai executivului şi parlamentului de natură să afecteze independenţa şi prestigiul justiţiei, potrivit unui comunicat al CSM.
Decizia CSM a fost luată în urma sesizării venite din partea procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi, care a solicitat Consiliului „să apere reputaţia profesională a magistraţilor-procurori“.
În sesizarea adresată CSM, procurorul general afirmă că declaraţiile unor politicieni ar fi depăşit prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi că termenii folosiţi de aceştia nu sunt „proprii liberei dezbateri de idei, proprii discursului politic“. Kovesi consideră că libertatea de a critica o instituţie publică „a fost transformată în declaraţii de natură a discredita un întreg corp profesional“.
Războiul declaraţiilor
Declaraţiile politicienilor au fost făcute după apariţia în presă a unor articole referitoare la cercetarea penală a unor actuali sau foşti miniştri. Cu această ocazie, referindu-se la acele cauze aflate pe rolul Parchetelor, unii politicieni şi membri ai executivului au acuzat, „în general, procurorii de obedienţă politică, lipsă de moralitate, obrăznicie şi comportament abuziv“.
CSM este de părere că prin aceste afirmaţii ce culpabilizează întregul corp al magistraţilor, s-a produs o încălcare a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, cu consecinţa scăderii încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar şi, implicit, a prestigiului procurorilor şi a afectării independenţei acestora.
Potrivit principiului separaţiei puterilor, reprezentanţii legislativului şi executivului nu au dreptul să îşi exprime opinia cu privire la calitatea actului de justiţie şi a celor care-l înfăptuiesc.
În măsura în care procedează astfel, susţine CSM, persoana care face aceste afirmaţii aduce, inevitabil, atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat cu consecinţa afectării prestigiului justiţiei şi implicit a independenţei şi reputaţiei magistraţilor.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat, pe 8 mai, că politicienii şi membrii executivului au depăşit limitele admisibile ale discursului public politic, atunci când au făcut afirmaţii la adresa procurorilor.
Kovesi contestă
Verificările inspectorilor au vizat afirmaţiile făcute de ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, care a declarat că „procuratura şi DNA funcţionează ca poliţie politică“, ale deputatului Relu Fenechiu, care a susţinut că „DNA şi Parchetul General sunt în prezent strict poliţie politică, unealta de instrumentare de dosare împotriva oamenilor politici incomozi“, dar şi declaraţiile deputaţilor din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, care au afirmat că „procurorii sunt obraznici“.
Printre afirmaţiile contestate de Kovesi au fost şi cele ale fostului ministru al justiţiei, Tudor Chiuariu, potrivit cărora „influenţa politică asupra procurorilor vine mai degrabă dinspre preşedintele României, decât dinspre ministrul justiţiei“ sau „noi trăim paradoxul anului 2007 (…), când foştii procurori ceauşişti ne dau lecţii despre cum ar trebui reformată justiţia. Lucrurile acestea trebuie să înceteze. Justiţia nu poate fi reformată de foşti procurori ceauşişti“.