« Alte articole din categoria Politica si comunitate
Avem vot uninominal!
Politica si comunitate - Adrian DINU(citeste alte articole de acelasi autor »)
Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind introducerea votului uninominal
Versiunea pentru tiparire
Marimea textului: 
Camera Deputaţilor a adoptat ieri, cu 231 de voturi pentru, 11 împotrivă şi 18 abţineri, proiectul de lege privind introducerea votului uninominal pentru alegerea deputaţilor, senatorilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene.
După dezbateri furtunoase şi negocieri între partide, deputaţii au adoptat ieri Legea votului uninominal, care schimbă radical modalitatea de alegere a parlamentarilor, dar şi a şefilor de consilii judeţene.În privinţa alegerilor parlamentare, deputaţii au menţinut pragul electoral de 5% sau câştigarea a şase mandate de deputat şi trei de senator şi s-au opus reducerii numărului de parlamentari. Modalitatea de stabilire a colegiilor uninominale se va face prin hotărâre de guvern, în urma deciziei pe care o va lua o comisie parlamentară specială. Colegiile uninominale vor fi stabilite cu păstrarea normei de reprezentare, 70.000 de locuitori pentru unul de deputat, respectiv 160.000 pentru unul de senator. Între colegiul cel mai mare, ca număr de alegători, şi cel mai mic nu poate fi o diferenţă mai mare de 30%.
La stabilirea numărului de mandate de parlamentari, conform acestei norme de reprezentare, se va lua în calcul populaţia cu drept de vot, aşa cum reiese din ultimul recensământ, publicat de Institutul Naţional de Statistică.
Partidul şi candidatul
Partidele sau alianţele vor putea înscrie un singur candidat într-un colegiu uninominal, respectându-se principiul „Un singur vot - un singur candidat - un singur ales“.
Textul legii nu face referiri la listele electorale suplimentare, alegerea senatorilor şi deputaţilor făcându-se prin vot uninominal, într-un singur tur de scrutin.
Candidaţii independenţi ar trebui susţinuţi de minimum 4% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din colegiul respectiv, dar nu mai puţin de 2.000 pentru Camera Deputaţilor şi 4.000 pentru Senat.
Deputaţii au adoptat şi un amendament al deputatului PSD Anghel Stanciu, care stabileşte o modalitate de redistribuire a mandatelor de parlamentar în raport cu numărul total de voturi al partidelor sau alianţelor, şi nu cu procentul dintre voturile obţinute de un partid sau alianţă în colegiu şi cele obţinute în întreaga circumscripţie.
Prima aplicare, la alegerile locale din vară
Camera Deputaţilor este forul decizional pentru această lege. Dacă nu va fi atacată la Curtea Constituţională, legea va merge la preşedinţie pentru promulgare.
Prevederile legii vor intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Prevederile referitoare la desemnarea prin vot uninominal a preşedinţilor de consilii judeţene vor intra în vigoare la data începerii procedurilor legale pentru primele alegeri locale.
Nota curentă: 3.7 din 3 voturi
Gazeta de Sud nu este responsabilă juridic pentru conținutul comentariilor. Mesajele care conțin amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste nu sunt permise.
- de AL:
Mare lucru.Romanica avanseaza in 10 ani cit alti intr-o luna.Poate asa scapam definitiv de turmismul care ne-a bagat in faliment. - de frumos explicat:puterfixer Esenţa democraţiei este că poporul este suveran, el conduce. Nu o poate face direct şi nemijlocit, ci alege prin vot periodic reprezentanţi care să formeze un grup de guvernământ, investindu-i cu puterea de a lua decizii în numele poporului şi cu responsabilitatea de a acţiona în interesul alegătorilor. Votul nominal se leagă de sistemul de alegere a acestor reprezentanţi: în loc să votezi un partid care apoi promovează mai departe nişte oameni aleşi de partid, oameni cu care poate eşti, poate nu eşti de acord, prin votul nominal îţi manifeşti direct opţiunea pentru o anume persoană şi tot ceea ce reprezintă ea - personalitate, capacităţi, doctrina politică aleasă, programul propus. Mai mult decât atât, votul uninominal presupune alegerea unui singur reprezentant pentru fiecare zonă (circumscripţie?) electorală - de aceea e uninominal. Astfel, populaţia dintr-o anumită zonă este reprezentată de o anume persoană. Încer c să nu intru în foarte multe detalii despre modurile diferite în care se pot face voturi, cum se desemnează unul (sau mai mulţi) câştigători - sunt diverse metode, adoptate diferit de diverse ţări. Poate e mai uşor dacă ne uităm la ceva exemple. SUA are un parlament bicameral: camera reprezentanţilor şi senatul. Alegerile se fac nominal. Conform Constituţiei, fiecare stat este reprezentat de doi senatori aleşi pe mandate de câte 6 ani, iar alegerile la nivelul întregii federaţii se fac decalat - o dată la 2 ani se schimbă cam o treime din „populaţia” senatului. La orice moment, dintre cei 100 senatori, o parte sunt aleşi de mai puţin de doi ani, o altă parte au între 2 şi 4 ani vechime, şi restul au depăşit 4 ani. Pe de altă parte, camera reprezentanţilor are peste 400 de membri ce reprezintă zone mai restrânse geografic; fiecare stat primeşte un număr de reprezentanţi în funcţie de populaţie, iar aceştia sunt aleşi pe 2 ani.Alte ţări au alte sisteme de guvernământ şi variaţiuni. Ideea este că reprezentanţii sunt aleşi direct, nominal.Acest lucru este important fiindcă un parlamentar ales direct are un birou de lucru în teritoriu, la care alegătorii se pot prezenta cu solicitări pentru diverse probleme. Şi aici e un subiect întreg despre ce probleme ar trebui să le rezolve un parlamentar. Trecând peste asta, fiecare cetăţean poate să discute direct cu reprezentantul său, să facă propuneri sau să-l tragă la răspundere pentru anumite acţiuni, fără ca în această relaţie alegător-ales să se interpună un partid.Prin reprezentanţii aleşi, fiecare cetăţean participă indirect la guvernare. Însă există şi metode directe de participare la guvernare: sondaje, referendumuri şi - aici devine interesant - retragerea sprijinului politic. Presupunând că un anumit judeţ a ales un guvernant, iar acesta nu mai reprezintă interesele populaţiei ce l-a votat, populaţia se poate mobiliza pentru retragerea sprijinului politic pentru acel reprezentant (în anumite condiţii) astfel încât persoana respectivă îşi pierde statutul
- de Dan Rotariu:Nici un sistem de vot aplicat care exista sau a existat in lume nu a fost democratic si nu a dat PUTEREA POPORULUI. Toate sistemele teoretic dau impresia poporului ca are puterea. In practica poporul nu a detinut niciodata puterea deoarece: 1.) Poporul voteaza in orb necunoscand practic candidatii deoarece candidatii nu sunt testati psihic, medical si asupra cunostintelor necesare functiei ce o doreste, 2.) Numai oligarhii sau marionetele lor pot sa asceada in Parlament si Consiliile locale deoarece au banii necesari publicitatii electorale si spectacolelor costisitoare iar singura explicatie logica a cheltuielilor extreme facute in campanie este ca alesii dupa ce ocupa functia vor inventa metode de a isi acoperi costurile campaniei trecute si viitoare furand din banii poporului, 3.) Alesul pe vremea cand candida era apropiat de popor si dupa alegeri, odata ales, nu il mai intereseaza problemele poporului, sesiza A. Tofler, iar poporul nu are absolut nici o parghie de control asupra alesului in timpul mandatului , 4.) Puterea poporului se exercita doar teoretic ca sa concedieze Primarii sau Presedintele si dupa cum s-a vazut e doar teorie ca si retragerea sprijinului politic. In concluzie sigura posibilitate ca un ales sa fie cu adevarat controlat de popor (control = putere) presupune: 1. ) Testarea stiintifica a cunostiintelor si capabilitatilor candidatilor si afisarea notelor obtinute de catre acestia pentru ca poporul sa cunoasca capabilitatea reala a candidatului privind functia dorita, 2.) Campaniile electrorale sa se desfasoare in conditii complet echitabile cu bugete fixate prin lege minime si egale (astfel sa nu mai poata nimeni cheltui exorbitant pentru a fi obligat sa fure dupa alegeri din bugetul local ca sa isi acopere cheltuiala), 3.) Fiecare candidat sa isi faca un program scris depus odata cu candidatura cu sarcini si termene de indeplinit, iar o data ales orice cetatean nemultumit de neindeplinirea acestui program sa poata sa faca plangere instantei si instanta sa constate daca a indeplinti sau nu si sa il concedieze, apoi fara alegeri vine (in cei 4 ani, ca sa nu existe costuri suplimentare) urmatorul candidat care si el este judecat dupa programul sau. IATA CUM POATRE FI EXERCITATATA DEMOCRATIA, care inseamna puterea poporului! Si sunt de acord ca sa existe o limitare a mandatelor la 2, la orice nivel, pentru a aduce prospetime vietii politice.
