Locuinţele, asigurate la sfântu-aşteaptă

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Vijeliile şi incendiile provocate de caniculă nu sunt incluse în categoria dezastrelor naturale în proiectul de lege privind asigurarea obligatorie a locuinţelor. De asemenea, proprietarii care modifică structura de rezistenţă a locuinţelor nu primesc despăgubiri de la firmele de asigurări în caz de cutremur.

Proiectul de lege privind asigurarea obligatorie a locuinţelor în caz de dezastre naturale, mult aşteptat de firmele de asigurări, a fost adoptat de Senat la sfârşitul lui 2007. Ultimul cuvânt îl are Camera Deputaţilor, care ar trebui să ia în discuţie proiectul actului normativ în februarie, după începerea noii sesiuni parlamentare. Cu toate că proiectul legislativ a fost iniţiat în 2006, este puţin probabil că acesta va fi adoptat în curând, pentru că ştim din experienţa anilor trecuţi că, în an electoral, parlamentul este sceptic în a pune biruri pe spatele românilor.

 

O piaţă de 2,4 milioane de euro în Craiova

 

În Craiova există circa 120.000 de locuinţe, din care aproape 90.000 sunt apartamente, iar restul sunt case, clădiri destinate firmelor şi alte construcţii. Într-un singur an, locuitorii Craiovei ar plăti, în medie, 2,4 milioane de euro, calculat la o primă obligatorie de 20 de euro de fiecare proprietar de locuinţă. La acestea se adaugă locuinţele din restul judeţului Dolj, care ar mai aduce cel puţin un milion de euro (primele se plătesc diferenţiat, în funcţie de materialul din care sunt construite).

 

Lipsuri ale legii

 

În forma actuală a proiectului de lege nu sunt incluse, în cadrul dezastrelor naturale pentru care se asigură obligatoriu locuinţele, vijeliile, tornadele sau incendiile provocate de caniculă. Riscurile pentru care se asigură obligatoriu locuinţele sunt cutremurele, inundaţiile şi alunecările de teren. Se acordă primele de asigurare doar pentru daune directe produse de dezastrele naturale locuinţelor. Asiguratorii nu au nici un interes să includă în proiectul de lege şi alte dezastre naturale, dar fenomenele meteo din ultimul an arată că vijeliile şi incendiile provocate de caniculă produc pagube serioase. Persoanele fizice sau juridice vor fi obligate să asigure împotriva dezastrelor naturale toate construcţiile cu destinaţie de locuinţă aflate în proprietatea lor, înregistrate în evidenţele organelor fiscale.

 

10-20 de euro pe an

 

Prima obligatorie pe care trebuie să o plătească orice deţinător de locuinţă se achită o dată pe an şi reprezintă echivalentul în lei, la cursul BNR, a 20 de euro pentru locuinţele de tip A, respectiv 10 euro pentru locuinţele de tip B. Adică vor plăti cam 800.000 de lei vechi pe an cei care stau la bloc şi circa 400.000 de lei cei din mediul rural, cu case de chirpici. În forma adoptată de guvern şi de Senat, proiectul de lege prevede că suma asigurată obligatoriu (adică suma asigurată ce poate fi acordată de asiguratori în caz de dezastre naturale) este de 20.000 de euro, în cazul locuinţelor de tip A, şi 10.000 de euro pentru locuinţe de tip B. Legiuitorul clasifică locuinţele în funcţie de materialul din care sunt construite. Locuinţa de tip A este o „construcţie cu structura de rezistenţă de beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic“. Locuinţele de tip B sunt construcţiile cu pereţii exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unor tratamente termice sau chimice (chirpici etc.).

 

Ce nu plătesc firmele de asigurări

 

Proprietarii care fac modificări în locuinţe fără autorizaţiile necesare sau cei care schimbă structura de rezistenţă a imobilului nu vor fi despăgubiţi de firmele de asigurări în baza asigurării obligatorii. Legea nu prevede cine verifică aceste lucruri. Dacă vă inundă vecinul de deasupra, atunci nu puteţi cere despăgubire de la asiguratorul care vă încasează anual prima pentru asigurarea obligatorie. Acoperişurile de blocuri luate de vânt nu intră sub incidenţa legii. Locatarii care doresc să-şi asigure fie bunurile din locuinţă, fie să se asigure în caz de incendiu trebuie să plătească suplimentar.

 

Cu cine încheiem contractele

 

Contractul de asigurare obligatorie se încheie numai cu asiguratorii asociaţi în Polul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), constituită ca şi societate comercială de asigurare-reasigurare, potrivit normelor stabilite de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. PAID gestionează fondul de risc şi este formată prin asocierea firmelor de asigurări autorizate să încheie contracte de asigurare obligatorie a locuinţelor. Asiguratorul are obligaţia de a constata şi de a evalua prejudiciile create de dezastre naturale, de a stabili cuantumul despăgubirii în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii de la PAID a sumelor necesare. După ce legea va intra în vigoare, vor fi făcute publice numele firmelor autorizate să ne încheie poliţe de asigurare a locuinţelor. Proiectul de lege iniţial, propus de guvern, menţiona că pentru persoanele sărace, care primesc ajutor social, primele obligatorii de asigurare urma să fie plătite de consiliile locale, din sumele defalcate din venituri de la bugetul de stat. Rămâne de văzut dacă forma finală a legii va avea această prevedere.