Conflict politic generat de o lacună legislativă

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Relaţiile tensionate dintre preşedinţie şi guvern sunt, de fapt, cauzate de o lacună legislativă care ar fi trebuit rezolvată prin promovarea - de către parlament sau guvern - a unui proiect de act normativ menit să lămurească situaţia.

Dosarul cauzei nu se confundă cu cel penal

În Legea nr. 115 din 1999 privind răspunderea ministerială nu se spune că, atunci când Parchetul solicită preşedinţiei aviz de începere a urmării penale procurorul trebuie să trimită tot dosarul. Potrivit procedurii, Parchetul trimite la preşedinţie referatul cu solicitarea avizului şi unele copii după actele considerate relevante din dosarul penal în baza cărora procurorul îşi întemeia cererea de începe a urmării penale.

Niciodată, până în prezent, procurorii n-au trimis şefului statului întregul dosar. În cazul sesizării Comisiei speciale de la Cotroceni, pe vremea când aceasta exista, pe lângă hârtiile trimise de Parchet (actele considerate relevante şi referatul prin care se cerea aviz pentru începerea urmăririi penale) se constituiau şi alte acte pentru că acolo miniştrii erau chemaţi, audiaţi, aduceau probe, ceea ce acum nu se mai întâmplă. Acela era considerat până acum „dosarul cauzei“: un dosar care conţinea în parte copii ale unor probe din dosarul penal, la care se adăugau probele pe care le considerau concludente şi le aduceau în faţa Comisiei de la Cotroceni cei cercetaţi. Aşadar, era vorba de alt dosar al „cauzei“ aflat în atenţia Comisiei, nu cel de pe masa procurorului.

Ministerul Justiţiei vrea dosarul de la procuror

De cealaltă parte, Gheorghe Mocuţa, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, a susţinut că Ministerul Justiţiei nu tergiversează problema anchetării celor opt miniştri, dar că trebuie să ţină seamă de normele de procedură penală. El a invocat articolul 10 din Codul de procedură penală, potrivit căruia lipsa autorizării sau sesizării organului competent ori o altă condiţie prevăzută de lege necesară pentru efectuarea urmăririi penale reprezintă un caz de împiedicare a punerii în mişcare sau a exercitării urmăririi penale.

„Trebuie să menţionez că normele de procedură penală sunt de strictă interpretare, iar avizul în discuţie trebuie dat în funcţie de această lege organică ale cărei prevederi interferează cu Legea răspunderii ministeriale. Coroborând aceste două legi rezultă că avizul se poate da numai după analizarea şi evaluarea dosarului cauzei în faptă şi nu a altui dosar constituit din probele aflate în dosarul cauzei care se află asupra procurorului“, a spus Gheorghe Mocuţa.

El a mai spus că formularea „dosarul cauzei“ de la articolul 18 din Legea nr. 115/1999 (Legea răspunderii ministeriale) se referă la dosarul privind pe făptuitor şi fapta săvârşită cu tot materialul probator aflat asupra procurorului de caz şi nicidecum a unor secvenţe, fragmente sau interpretări, care au fost remise instituţiei abilitate să dea avizul prevăzut de lege.

„Preşedintele a recunoscut că informaţiile solicitate de Ministerul Justiţiei sunt în alt dosar de urmărire penală. Noi considerăm că dosarul cauzei este cel aflat la procuror“, a mai spus Mocuţa.

Neconstituţionalitate

Pe 27 noiembrie 2007, Curtea Constituţională a României a declarat neconstituţională dizolvarea Comisiei de la Cotroceni şi un articol din Legea răspunderii ministeriale, astfel că preşedintelui Traian Băsescu i s-a permis să dea, fără comisie, avizul pentru anchetarea unor miniştri.