Românii au şansa să facă ei legea

- Domnule preşedinte, de ce aţi ales să convocaţi referendum pentru votul uninominal pe 25 noiembrie?

- A fost un angajament pe care l-am luat în faţa românilor şi care trebuia respectat. Am considerat că este singura variantă prin care românii vor putea să îşi aleagă uninominal reprezentanţii în parlament începând cu următoarele alegeri parlamentare. Am lăsat suficient timp partidelor politice şi parlamentului să adopte o lege, dar, din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat, în ciuda angajamentelor pe care liderii partidelor şi le-au luat în faţa mea şi a românilor. Mi-a fost clar că votul uninominal, care reprezintă un pas uriaş pentru reformarea clasei politice, nu este dorit de partide şi că rezultatele referendumului reprezintă o presiune suplimentară a cetăţenilor asupra parlamentului pentru ca acesta să adopte imediat legea votului uninominal, astfel încât la următoarele alegeri românii să voteze oameni, şi nu liste de partid, ca până acum. A venit vremea curăţeniei în Parlamentul României.

- În primul rând, nu este vorba de o adevărată lege a votului uninominal. În al doilea rând, acesta a fost un act tardiv şi făcut mai mult pentru imagine. Asumarea răspunderii guvernului nu garantează în nici un fel că legea va fi aplicată la următoarele alegeri parlamentare. Sunt mai multe probleme aici. Una dintre ele este că varianta de vot uninominal propusă de guvern nu rezolvă problema reformării clasei politice, care ar trebui să fie un obiectiv major al României. A doua este că legea pe care şi-a asumat răspunderea guvernul este incompletă şi reprezintă în bună parte o păcăleală. Eu am propus românilor la referendum să se pronunţe asupra unei variante radicale de vot uninominal. O variantă uşor de înţeles, transparentă, cu două tururi de scrutin. În varianta propusă la referendum, toţi parlamentarii vor fi aleşi prin vot uninominal. Candidaţii se vor confrunta în primul tur şi, dacă nici unul nu obţine majoritate, adică 50%+1, atunci se ajunge la turul doi, unde se vor confrunta primii doi candidaţi. Şi cel mai bun câştigă. Este exact ca votul pentru primar, cu care românii s-au obişnuit de 17 ani.

- Dintr-un motiv simplu. În varianta guvernului, doar jumătate din parlamentari sunt aleşi prin vot uninominal. Cealaltă jumătate este aleasă printr-un mecanism netransparent, care e chiar mai rău decât listele de partid pe care le avem acum. Acest lucru dă posibilitatea partidelor politice să trimită în parlament clienţi politici, finanţatori, oameni care nu au nici o legătură cu politica, doar cu afacerile. Oameni care, odată intraţi în parlament, se vor îndepărta de interesele comunităţii şi îşi vor urmări doar interesele proprii sau cele ale unor lideri în partid. Sunt oameni care nu vor avea nici o responsabilitate faţă de alegători pentru că se vor gândi tot timpul că ei au fost puşi acolo de şefii politici şi, deci, vor răspunde doar în faţa acestora. Pe de altă parte, legea electorală a guvernului este incompletă pentru că ar fi trebuit să conţină şi o hartă a colegiilor uninominale, adică împărţirea pe zone a judeţului. Cred că intenţionat nu au fost incluse aceste colegii, pentru ca partidele din parlament să se mai certe câteva luni pe desemnarea colegiilor şi să amâne aplicarea legii pentru 2012. Ceea ce ar fi un dezastru pentru România. Încă patru ani de întârziere în reformarea clasei politici ne vor costa pe toţi foarte mult. Referendumul însă este garanţia că, de data aceasta, oamenii nu vor mai putea fi păcăliţi. Legea va trebui adoptată la timp, adică înainte de următoarele alegeri parlamentare, şi va trebui să conţină o variantă de vot uninominal adevărată, nu aşa cum este cea propusă de guvern.

- Partidele nu vor mai avea încotro. Referendumul este un instrument democratic prin care cetăţenii îşi exprimă voinţa suverană. Dacă nouă milioane de români vor veni la vot pentru a valida referendumul, politicienii din parlament nu vor avea altceva de făcut decât să respecte voinţa poporului. Constituţia spune foarte clar, la articolul 90, că, prin referendum, poporul îşi exprimă voinţa. Şi tot Constituţia spune, la articolul 2, că în România suveranitatea aparţine poporului şi că poporul îşi manifestă suveranitatea prin vot liber şi prin referendum. În aceste condiţii constituţionale, nici un parlamentar n-ar putea să-şi permită să nu respecte voinţa poporului suveran.

- Eu nu spun că există doar primari buni. Există primari mai buni sau mai răi, ca peste tot. Totuşi, nu putem să nu observăm că în ţara asta, dintre toţi aleşii, primarii sunt cei mai preocupaţi de problemele comunităţii. Asupra lor apasă o mare responsabilitate şi ei simt asta în fiecare zi. Eu însumi am fost primar al celui mai mare oraş din România. Şi în fiecare zi mă gândeam câţi oameni au investit speranţele în mine ca să ajung în acea funcţie. Am pus interesul cetăţeanului înaintea oricărui alt interes, întrucât cetăţeanul m-a trimis acolo şi în faţa lui răspundeam la sfârşitul mandatului. Aşa va fi şi cu parlamentarii, sunt sigur. Poate vor fi unii mai competenţi, alţii mai puţin competenţi, dar toţi, vă garantez, se vor gândi în fiecare zi că vine sfârşitul mandatului şi oamenii îi vor întreba: „Tu, cel pe care l-am ales, ce ai făcut pentru mine acolo, în parlament?“. Parlamentarii va trebui să meargă mai des în teritoriu, să comunice mai mult cu oamenii, să le asculte nevoile şi să-i informeze asupra activităţii lor din parlament. Să le explice de ce au votat o lege sau nu au votat altă lege. În plus, sunt convins că parlamentarii vor lucra mai mult cu primarul şi cu autorităţile locale. Pentru că au nevoie de sprijin reciproc. Toţi, împreună, vor fi interesaţi de rezolvarea problemelor comunităţii, pentru că fiecare dintre ei va dori să mai obţină un mandat. Până acum, cu votul pe liste, era uşor pentru parlamentari. Dacă nu îşi făceau treaba, erau paraşutaţi de şeful de la Bucureşti în alt judeţ la următoarele alegeri. Candidau acolo şi mai luau un mandat, pentru că oamenii din judeţul în care fusese ales înainte nu i-ar mai fi dat votul. Aşa se va întâmpla şi în continuare, cu jumătate din parlamentari, dacă aceştia vor fi aleşi prin varianta propusă de guvern.

- Partidele care nu propun candidaţi capabili vor dispărea, fie ele mici sau mari. Sunt destule partide care parazitează viaţa politică. Ştim toţi partide mici, care, odată intrate în parlament, au avut ca singur obiectiv şantajarea partidelor mari, în scopuri departe de a fi nobile. Interesele economice şi clientelare au dominat condiţionalităţile impuse de acestea. Este timpul să spunem stop acestui mod de a face politică. Aceste partide au supravieţuit fie că au un lider unic, fie că au nişte posturi de televiziune. Sunt partide care, de fapt, fac politica unui lider, nu pe cea a cetăţeanului. Dacă nu vor fi în stare să propună candidaţi credibili, cred că nu va plânge nimeni după ele. În ceea ce-i priveşte pe maghiari, este fals indusă ideea că nu vor fi reprezentaţi în parlament. Vor fi reprezentaţi, pentru că nu îmi imaginez că în judeţe precum Harghita, Covasna, Mureş, Bihor, Satu Mare candidaţii maghiari nu vor obţine o mare parte sau parte din mandate. Eu cred că nu ar trebui să existe un prag de intrare în parlament pe acest sistem de vot majoritar în două tururi. Pentru că, dacă un candidat câştigă 50%+1 într-o circumscripţie uninominală, nu ar fi corect să nesocotim voinţa acelor 50%+1 din cetăţenii circumscripţiei şi să nu permitem acelui candidat să îi reprezinte în parlament dacă partidul nu atinge un prag de 5 procente. Dar, dacă discutăm despre maghiari, trebuie spus că şi ei au probleme la fel de mari precum PSD. Au şi ei Hrebenciucul lor sau pe Miki Şpagă al lor şi, cu siguranţă, Iliescul lor. Credeţi că secuii n-ar vrea sa aibă posibilitatea de a opta şi pentru alt reprezentant decât emblematicii Attila Verestoy sau Laszlo Borbely sau Marko Bela? Vă asigur că şi ei sunt percepuţi la fel ca omologii lor din PSD.

- Cred că românii au o şansă mare la acest referendum, să decidă cum îşi vor alege de acum înainte parlamentarii. Guvernul şi parlamentul pun piedici românilor să se exprime la referendum. Sunt organizate două secţii de votare, în loc de una singură, una pentru europarlamentare şi alta pentru referendum, toate acestea, în speranţa că oamenii vor veni în număr mic la vot. Oamenii nu sunt informaţi despre ce urmează să voteze, televiziunea publică nu îşi face datoria. Clasa politică simte că se apropie sfârşitul şi face eforturi disperate să-l amâne. Eu sunt convins că, în ciuda tuturor acestor piedici, românii vor vota în număr mare şi la referendum, şi la alegerile europarlamentare. Votul uninominal va duce în scurt timp la o clasă politică mai bună, care să lucreze în folosul cetăţeanului. Fiecare român îşi doreşte să avem mai puţină corupţie, să îi fie ascultată vocea de către liderii politici, să trăiască mai bine. De aceea, îi îndemn pe toţi cei cu drept de vot să meargă pe 25 noiembrie la urne şi să-şi exprime voinţa atât la referendum, cât şi la alegerile europarlamentare. Pot spune că românii au o şansă uriaşă: să facă ei legea. Pe 25 noiembrie, la referendum, poporul este chemat la urne pentru a stabili regula după care să fie aleşi parlamentarii. Dacă nu o va face poporul pe 25 noiembrie, atunci vor stabili parlamentarii înşişi cum să fie aleşi, aşa cum îşi stabilesc singuri salariile şi decontările chiriilor. Ar fi păcat ca 22 de milioane de români să rămână la discreţia a 322 de parlamentari controlaţi de Viorel Hrebenciuc, de Verestoy Attila, de Vadim Tudor, de Dan Voiculescu, Ion Iliescu şi Tăriceanu. Ar fi păcat, mare păcat!

Clasa politică trebuie schimbată acum. România nu mai poate întârzia, acordând o perioadă de tranziţie şi clasei politice. Curăţenie acum!