Imn pentru Tudor Vladimirescu, în Câmpia Padeşului

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Gorjenii au sărbătorit ieri 186 de ani de la revoluţia lui Tudor Vladimirescu. Manifestările cultural-artistice au avut loc, ca de fiecare dată, în Câmpia Padeşului.

Pe Câmpia Padeşului s-a desfăşurat, ca în fiecare an, un ceremonial civil, militar şi religios închinat lui Tudor Vladimirescu şi pandurilor săi. Un sobor de preoţi a oficiat o slujbă de pomenire pentru eroul neamului, Tudor Vladimirescu, şi pentru soldaţii săi, pandurii. Ieri, a fost sărbătorită împlinirea a 186 de ani de la declanşarea, pe Câmpia Padeşului, a Revoluţiei de la 1821.
Anul acesta, scenariul manifestării a fost modificat. „Era timpul pentru ceva nou. De ani buni a fost prezentat într-un anume fel, dar anul acesta am schimbat puţin momentul. Tudor Vladimirescu nu a mai apărut călare în faţa tuturor oamenilor care îl aşteptau, ci a venit pe jos. S-a arătat pentru câteva minute, ca şi când ar fi venit din lumea de dincolo, pentru a mai citi încă o dată Proclamaţia de la Padeş, apoi, după ce a terminat, a plecat din nou, în lumea în care sălăşluieşte acum. A fost un ceremonial frumos, a ieşit foarte bine şi oaspeţilor de seamă invitaţi de autorităţile locale le-a plăcut“, a declarat viceprimarul comunei gorjene Padeş.  

Alocuţiuni evocatoare şi depuneri de coroane

Autorităţile locale şi judeţene, participante la manifestarea din Câmpia Padeşului, au rostit alocuţiuni evocatoare şi au depus coroane la mormântul lui Tudor Vladimirescu. Prefectul judeţului, Ştefan Popescu Bejat, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, reprezentanţii majorităţii partidelor politice, dar şi oameni de cultură au depus coroane de flori la mormântul pandurului Tudor. După ceremonial a fost prezentat un spectacol literar-muzical-coregrafic evocator la care au participat Ansamblul Artistic „Doina Gorjului“, Grupul de copii „Roua“ de la Cloşani, dar şi artiştii Şcolii Populare de Artă din Târgu Jiu. Au fost prezenţi şi Fiii Gorjului, veniţi din toate colţurile ţării. Miile de participanţi din Gorj şi judeţele învecinate au petrecut până seara târziu în Zăvoiul Motrului din apropierea Câmpiei Soarelui. Autorităţile locale au organizat şi un bâlci, la care au venit comercianţi din judeţ, dar şi din Mehedinţi sau Vâlcea. „Manifestările organizate în fiecare an cu prilejul sărbătoririi revoluţiei lui Tudor Vladimirescu sunt foarte cunoscute în ţară. Vin oameni de peste tot, mai ales din zona Olteniei“, a precizat viceprimarul comunei Padeş.

Tudor Vladimirescu, eroul Olteniei

Tudor Vladimirescu s-a născut în 1780, în satul Vladimir. De la vârsta de 12 ani a fost trimis la Craiova, unde mai târziu, în casa boierului Glogoveanu, va învăţa noţiuni de retorică, gramatică şi de limbă greacă. Numit mai apoi logofăt pe moşia aceluiaşi boier, va deveni în anul 1806 vătaf de plai la Cloşani.
Influenţat de ideile timpului şi din dorinţa de a scoate ţara de sub controlul fanarioţilor, cu sabia în mână Tudor va conduce Revoluţia de la 1821, în fruntea oastei sale de panduri. Programul revoluţiei va fi sintetizat în vestitele sale Proclamaţii de la Padeş şi de la Bucureşti. Moare, ca un martir al neamului românesc, fiind asasinat de eterişti la 27 mai 1821.

Proclamaţia de la Padeş

Proclamaţia de la Padeş a fost adresată locuitorilor Ţării Româneşti şi justifica ridicarea la luptă prin dreptul de „rezistenţă la opresiune“, care decurge din principiul suveranităţii naţionale.
Proclamaţia exprima gândirea politică a mişcării naţionale, urmărind să atragă atenţia asupra situaţiei din Principate. Cel mai important document programatic al revoluţiei îl constitue „Cererile norodului românesc“, care cuprinde principiile de bază ale unei noi ordini sociale. Se cerea desfiinţarea privilegiilor boierimii şi obligaţia domnitorului numit de către Poartă de a respecta voinţa tuturor celor pe care îi conduce; accesul la funcţii în stat trebuia să se facă doar pe bază de merite; se cerea o largă reformă în domeniul justiţiei, administraţiei, şcolar şi al armatei; se solicita desfiinţarea vămilor interne. Nu au fost cerute împroprietărirea ţăranilor cu pământ şi desfiinţarea definitivă a obligaţiilor acestora faţă de boieri, pentru a menţine unitatea împotriva asupritorului străin.
Tudor Vladimirescu va rămâne în conştiinţa românilor ca omul care a încercat să schimbe soarta Ţării Româneşti. Un luptător vrednic de toată admiraţia urmaşilor săi de peste veacuri.