Planul actualizat de guvernare, între alte propuneri de ordin fiscal, prevede şi introducerea unui mecanism special de plată a TVA, în mod defalcat, începând cu 1 septembrie 2017. Obiectivul declarat al noului sistem este eliminarea fraudei de TVA. Totuşi, ceea ce înţelegem este că acest mecansim se va aplica numai cotractelor cu statul.
Cum (potenţial) mai sunt mai puţin de două luni până la legiferarea acestui mecanism, ar fi utile câteva explicaţii cu privire la ce ne aşteptăm să urmeze.
Ce este plata defalcată a TVA
În sistemul de TVA, companiile acţionează că şi colectori în numele bugetului, în sensul că emit facturi, colectează taxa, îşi deduc propria TVA aferentă achiziţiilor, iar ce rămâne, adică TVA de plată, ar trebui să o vireze la buget.
Contrar regulilor generale, mecanismul de plată defalcată a TVA presupune că autorităţile „renunţă“ la aceste servicii de colector imputate în mod normal contribuabililor şi-şi colectează TVA în mod direct. Adică cumpărătorul nu va mai plăti TVA din factură de achiziţii către furnizor, ci va vira în mod direct respectiva TVA într-un cont la dispoziţia autorităţii fiscale.
Raţionamentul plăţii defalcate a TVA
Revenind la colectarea TVA, în privinţa plăţii defalcate a taxei, autorităţile fiscale renunţă practic la serviciile de colectori ale contribuabililor, cel puţin pentru operaţiunile din anumite sectoare de activitate, şi preiau în mod direct sarcina colectării. Acest mecanism este menit să anuleze orice posibilitate de fraudă în materie de TVA – bineînţeles fraudă care ar putea fi asociată acestor tranzacţii – nu vorbim de tranzacţiile anterioare de pe lanţul comercial. Mecanismul în discuţie se poate aplica doar în baza unei derogări admise de Comisia Europeană (CE), care, de regulă, se acordă pentru o perioada limitată de timp.
Lipsa intermediarilor (contribuabilii) în procesul de colectare oferă fiscului certitudinea că suma de TVA ajunge integral, şi la timp, la destinaţie (în contul Trezoreriei). Nu sunt întârzieri la plată şi, mai ales, nu e posibilă evaziunea.
Şi totuşi, există şi efecte mai puţin plăcute ale acestui mecanism. Pornind de la noile obligaţii administrative – evidenţierea separată a tranzacţiilor supuse acestui mecanism din necesităţi de verificare a lor de către autorităţi, actualizarea sistemelor IT aşa încât să „recunoască“ noul tip de tranzacţii, organizare internă care să permită plata separată a TVA către contul indicat etc., până la prefinanțarea TVA de către furnizorii care sunt nevoiţi să aplice acest mecanism.
Prefinanțarea vine din faptul că, spre deosebire de sistemul standard de plată a TVA, companiile care au contracte cu statul doar achită TVA către furnizori, însă nu mai încasează TVA din facturile pe care le emit către instituţiile publice. Astfel avantajul utilizării cash-ului pe o anumită perioadă de timp se transferă la bugetul de stat.
Societăţile care sunt în relaţie directă cu statul vor înregistra o poziţie constantă de TVA de recuperat, TVA pe care va trebui să-l solicite la rambursare de la Fisc. Asta în condiţiile în care suntem deja martorii unui proces mai îndelungat de rambursare a TVA către societăţile din România.
Prin urmare, pentru a contrabalansa acest dezavantaj, Ministerul Finanţelor trebuie să aplice şi o procedură specială/ prioritară de rambursare a TVA, aşa încât să faciliteze recuperarea taxei prefinanțate de companii.
Cu privire la evaziunea fiscală – ţintă declarată a acestui mecanism, deşi într-adevăr ea va fi imposibilă la nivelul acestor tranzacţii, nimeni nu ne garantează că ea nu va „coborî“ pe lanţul tranzacţional, către operatorii mai mici şi mai mulţi, aşadar mai greu de identificat şi contracarat.
Ce se întâmplă în alte state membre
Italia – În contextul în care Italia descoperise fraude considerabile în materie de TVA în legătură cu livrările de bunuri şi prestările de servicii către autorităţile publice, printr-o solicitare adresată Comisiei Europene încă din 2014, autorităţile italiene au obţinut în 2015 permisiunea CE pentru implementarea mecanismului de plată defalcată a TVA. Acest lucru a fost posibil printr-o măsură specială de derogare de la dispoziţiile Directivei TVA (derogare de la art. 206 şi 226). Astfel de derogări se autorizează în general pentru a simplifica procedura de colectare a TVA sau pentru a preveni anumite forme de evaziune fiscală sau de fraudă.
Până de curând, Italia a aplicat acest mecanism doar în privinţa livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii efectuate către autorităţile publice. Lunile trecute, Italia a cerut CE extinderea domeniului de aplicare al mecanismului de plată defalcată a TVA şi pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii către societăţile controlate de autorităţile publice centrale şi locale, precum şi către o serie de societăţi cotate la bursă. Ţinând cont şi de extinderea solicitată recent, Italia va fi autorizată până la sfârşitul anului 2020 să aplice acest mecanism special de plată a TVA.
În paralel, Italia a introdus şi alte măsuri de combatere a evaziunii fiscale (facturarea electronică, verificări încrucişate în baza datelor declarate de contribuabili etc.) context în care urmează ca, în câţiva ani, să reanalizeze eficacitatea mecanismului de plată defalcată a TVA.
Totodată, în anumite condiţii, Italia autorizează furnizorii care aplică acest mecanism să compenseze TVA pe care nu au primit-o de la clienţii lor cu alte taxe datorate în Italia, limitând, astfel, problema fluxului de lichidităţi care apărea pentru societăţile plătitoare de impozite în Italia. În plus, cel puţin la nivel declarativ, Italia şi-a reformat procedurile de rambursare a TVA, iar rambursarea către aceşti furnizori s-ar realiza în mod prioritar.
Polonia – în luna mai 2017, Ministerul polonez al finanţelor a prezentat un proiect de modificare a legii TVA, care are că principal scop asigurarea unei mai mari stabilităţi a veniturilor din TVA, precum şi prevenirea evaziunii fiscale. Pentru a atinge aceste obiective, s-a decis introducerea unui mecanism de plata defalcată a TVA, începând cu 1 ianuarie 2018. Proiectul de lege prevede că mecanismul plăţii defalcate va fi unul voluntar (cumpărătorul va decide în acest sens) şi se va referi exclusiv la tranzacţiile dintre contribuabili persoane impozabile (B2B).
Marea Britanie – se doreşte implementarea unui astfel de mecanism pentru tranzacţiile on-line B2C – între furnizori non-EU şi beneficiari persoane neimpozabile din Marea Britanie. Cumpărătorii ar urma să achite bunurile achiziţionate on-line astfel: suma netă din factură către furnizorii nerezidenţi, iar TVA aferentă într-un cont separat, direct către autorităţile britanice. Guvernul britanic tocmai a încheiat consultările publice pe acest subiect, urmând probabil să-l legifereze în curând.
Concluzie
Măsura, în sine, nu este o surpriză, mai ales în contextul gap-ului de TVA cu care România încă se confruntă. Totuşi, este surprinzător că dintr-o dată Ministerul Finanţelor a identificat o fraudă masivă în sectorul tranzacţiilor cu instituţiile de stat. Asta în condiţiile în care acest sector este bine reglementat şi ar trebui să aplice regulile UE privind achiziţiile publice. În orice caz, o solicitare de derogare de la CE pentru aplicarea acestei măsuri va trebui justificată cu date concrete referitoare la evaziunea în acest sector care să susţină necesitatea unei astfel de măsuri. Deşi implică o anumită creştere a poverii administrative, gestionat în mod corect şi echilibrat, mecanismul plăţii defalcate a TVA poate aduce beneficii autorităților fiscale şi chiar şi contribuabililor. Echilibrarea situaţiei va fi însă condiţionată de o procedură eficientă/ rapidă a rambursărilor de TVA către companiile obligate să aplice acest sistem.
Totuşi, sper că deocamdată să ne limităm la implementarea acestui mecanism doar pentru tranzacţiile cu sectorul public, care poate fi un experiment pilot. Şi numai după aceea, după o consultare eficientă, să se contureze concluzii mai clare cu privire la oportunitatea acestei măsuri.
Daniel Anghel – CEE Taxe şi Impozite Indirecte PwC
