În perioada 6-13 mai, administraţia locală din Craiova a distribuit către 17.000 de cetăţeni cu venituri reduse pachete alimentare de peste 265.000 de euro. Produsele au fost achiziţionate în cadrul unui program social derulat de Consiliul Local (CL) Craiova începând cu 2013. În 2016, procedura de licitaţie pentru alimente s-a prelungit suspect cu 20 de zile, fapt care a permis că pachetele sociale să fie distribuite în prima săptămână de campanie electorală. La câteva zile după finalizarea operaţiunii, programul social a fost asumat prin machete publicitare de primarul-candidat Lia Olguţa Vasilescu (LOV), care cerea în mesajele publice să fie votată pentru un nou mandat în fruntea Craiovei, împreună cu lista de consilieri a alianţei PSD+UNPR.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a elaborat anul acesta un ghid al finanţării campaniei electorale pentru alegerile locale (Hot. AEP nr. 19/2016). Potrivit acestuia, în campania electorală competitorii nu au voie să ofere „direct sau indirect“ produse alimentare (art. 27, alin. 3). Legea penală (art. 386 CP) pedepseşte corupţia electorală cu închisoarea de la șase luni la trei ani. Tocmai din această cauză, unii primari-candidaţi cum ar fi Florentin Pandele (Voluntari) şi-au suspendat programele sociale pe perioada campaniei electorale.
La Craiova, programul social a fost reglementat prin HCL nr. 786/2013. Pachetele sociale se acordă cu ocazia sărbătorilor religioase creştine: Paşte, Sf. Maria, Crăciun. Ele conţin 2 l ulei, 2 kg zahăr, 2 kg făină, 1 kg orez şi 1 kg mălai. Anii trecuţi, plasele în care se distribuiau alimentele erau inscripţionate „Primăria Craiova şi Consiliul Local – Program social al Primarului LIA OLGUŢA VASILESCU“. În 2016, inscripţia s-a transformat în „Primăria Craiova şi Consiliul Local – Program social“. Cu toate că a dispărut de pe pungile din plastic, numele primarului Olguţa Vasilescu a apărut câteva zile mai târziu în machetele publicitare de campanie electorală care revendicau pachetele sociale. Astfel, printre măsurile luate în mandatul său, apar şi „Proiecte şi măsuri cu impact social“: „Am acordat, de trei ori pe an, pachete cu alimente pentru 17.000 de persoane aflate în situaţii de risc social (fonduri proprii)“. În acest context, nu este suficient de clar dacă „fondurile proprii“ sunt de la partid (PSD+UNPR) sau din bugetul Craiovei. De precizat că din aceeaşi machetă apărută pe contul personal de Facebook al primarului a dispărut precizarea „fonduri proprii“. În machetele electorale prin care se evidenţiază pachetele alimentare oferite craiovenilor, Lia Olguţa Vasilescu a îndemnat alegătorii să o voteze, alături de lista de candidaţi a unei alianţe politice. „Din acest motiv, vă rog, dacă doriţi să continuăm împreună în următorii patru ani, să acordaţi votul dumneavoastră şi listei de consilieri a alianţei electorale PSD+UNPR“, este îndemnul deasupra căruia tronează fotografia primarului-candidat. Deşi este un program social aprobat de CL, derularea lui este atributul primarului, după cum voi explica în cele de mai jos. Potrivit Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, primarul este ordonator principal de credite (art. 63, alin. 4, lit. a). El îndeplineşte o funcţie de autoritate publică (art. 61, alin. 1) şi beneficiază de un aparat de specialitate pe care îl conduce (alin. 3), format din funcţionari publici şi personal contractual (alin. 4). Primarul conduce serviciile publice locale (alin. 5). De altfel, chiar în textul HCL nr. 786/2013 se precizează că hotărârea va fi dusă la îndeplinire de „primarul municipiului Craiova, prin aparatul de specialitate“ (art. 4). Cu alte cuvinte, primarul, în cazul de faţă primarul-candidat, este cel care, în ultimă instanţă, coordonează indirect acest proces. Machetele electorale care au evidenţiat pachetele alimentare şi au lansat îndemnul pentru votarea primarului-candidat Lia Olguţa Vasilescu şi a listei de consilieri a PSD+UNPR nu au fost lansate pe piaţă SIMULTAN (CONCOMITENT) cu distribuirea alimentelor, ci SUCCESIV (ULTERIOR) acestei operaţiuni, dar ÎN CADRUL CAMPANIEI ELECTORALE. Iată de ce jurnaliştii au cerut organismelor de reglementare şi control un punct de vedere în această chestiune. În condiţiile noilor reglementări, era „Mălaiul Electoral“ un caz clasic de mită electorală indirectă, din bani publici? Biroul Electoral Central (BEC) şi AEP nu au vrut să-şi asume un punct de vedere tranşant, refuzând să intrepreteze aspectele semnalate de presă. Din răspunsurile acestor instituţii, concluzia era că Biroul Electoral de Circumscripţie Craiova este cel care „veghează la corecta desfăşurare a campaniei electorale“, dar că toate aspectele semnalate „trebuie inserate în cuprinsul unei plângeri adresate biroului de circumscripţie în raza teritorială a căruia se afirmă că s-ar fi săvârşit (infracţiunea), însoţită eventual de planşe foto“. Iniţial, BEC Craiova a răspuns că doar BEC Central interpretează unitar legislaţia electorală („Singurul organ abilitat să asigure interpretarea unitară a legii electorale este Biroul Electoral Central“).
În timp ce au apărut primele articole pe subiect, staff-ul de campanie al LOV se pare că a reacţionat, speriindu-se de posibilele implicaţii. Pe pliantele electorale a fost aplicată o ştampilă cu următorul text: „AJUTOARE SOCIALE DIN FONDURI PROPRII ALE CONSILIULUI LOCAL CRAIOVA“. În acel moment, campania electorală era pe final. Totuşi, cu planşe foto ale pliantelor ştampilate, am cerut din nou puncte de vedere de la BEC şi AEP. BEC Central a redirecţionat sesiarea către BEC Craiova „spre competentă soluţionare“, arătând că în baza art. 80, alin. (1) şi (2) din Legea nr. 115/2015 privind alegerea autorităţilor publice locale acest organism veghează la buna desfăşurare a campaniei electorale. AEP a răspuns că această speţă „excedează atribuţiile“ acestui organism. Mai mult, din punctul lor de vedere, analiza conţinutului pliantelor electorale este de competenţa BEC Craiova. În ce priveşte posibilitatea comiterii unei infracţiuni (corupţie electorală), ne-a recomandat să ne adresăm Parchetului. Nefiind actori electorali, jurnaliştii şi-au făcut doar datoria de a scrie despre această speţă, rămânând ca, dacă este cazul, instituţiile abilitate să se autosesizeze. Cert este că toate drumurile duceau către BEC Craiova. Organismul ne-a răspuns scurt că aspectele semnalate „exced atribuţiilor BEC nr. 1 Craiova“, acest organism „nefiind în măsură a se pronunţă cu privire la această solicitare“.
Atitudinea BEC Craiova a rămas până acum de neînţeles. În două rânduri, presa a solicitat puncte de vedere pe acest subiect, pe traseul AEP – BEC Central, iar instituţia a refuzat să se pronunţe. Rezumând, situaţia a stat în felul următor: deşi legislaţia electorală interzicea în 2016 pomenile electorale, într-un mare municipiu (Craiova), primăria condusă de un primar-candidat a distribuit în campanie alimente din bani publici de 265.000 de euro, apoi a revendicat prin machete publicitare această acţiune. Instituţiile de reglementare şi control tăceau, deşi au fost rugate insistent să se pronunţe asupra cazului.
În perioada campaniei electorale pentru alegerile din 2016, preşedinte al BEC Craiova a fost dna Gabriela Alexandroiu, judecător la Tribunalul Dolj. Este cea care a semnat răspunsurile prin care ni se spunea că organismul condus de Domnia Sa nu poate face nimic în cazul „Mălaiului Electoral“, deşi AEP şi BEC Central i-au trimis speţa spre „competentă soluţionare“. La o discuţie telefonică, dna Alexandroiu ne-a spus că BEC Craiova putea acţiona doar dacă era sesizată oficial. Dar că acum nu se mai poate, din cauză că, după alegeri, organismul s-a desfiinţat. Am pus satisfacţia din glasul dnei judecător pe seama unei impresii subiective a unui jurnalist care lucrase din greu la acest caz, fără să capete un răspuns rezonabil din partea instituţiilor abilitate. Timpul a trecut şi peste „Mălaiul Electoral“ părea că se aşterne uitarea. Din întâmplare, am dat recent peste declaraţiile de avere şi de interese ale dnei judecător Gabriela Alexandroiu. Iată ce am descoperit studiind aceste documente publice, pe care oricine le poate consulta pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Dna Alexandroiu are un soţ, Ioan Cristian Alexandroiu, care este evaluator de meserie. Studiind declaraţiile din ultimii ani, cu surpriză am constatat că dl Alexandroiu a primit contracte de zeci de mii de euro pentru evaluarea patrimoniului unor primării din judeţul Dolj.
Analiza făcută de noi arată că în perioada 2012-2015 dl Alexandroiu a avut contracte de 248.350 de lei (peste 55.000 de euro) cu mai multe primării. Spre exemplu, în 2015 a semnat un contract de prestări servicii de 25.000 de lei cu Primăria Fărcaş, condusă de Sorin Bitoleanu (PSD), candidat la alegerile din 2016 pentru un nou mandat. Tot în 2015, dl Alexandroiu a primit trei contracte de prestări servicii prin atribuire directă la Primăria Teasc, în valoare de 4.500 de lei, 10.650 de lei, respectiv 29.500 de lei. La Teasc era primar dl Cristinel Banu (PDL – trecut la PSD). De asemenea, în iulie 2015, soţul dnei judecător a primit două contracte la Primăria Malu Mare – primar Alexandru Dicu (PSD), în valoare de 9.500 de lei, respectiv 49.500 de lei. Tot declaraţiile de avere şi interese mai spun că în 2014 Ioan Cristian Alexandroiu a primit contracte la Primăria Ghidici – primar Constantin Tache (PSD) (1.200 de lei), Malu Mare (29.500 de lei) şi Teasc (59.000 de lei). În 2013, a primit prin atribuire directă un contract pentru reevaluarea patrimoniului Primăriei Fărcaş, în valoare de 30.000 de lei. Concluzia logică ce poate decurge de aici este următoarea: dacă ar fi răspuns sesizărilor presei, dna Alexandroiu, preşedinta BEC Craiova, ar fi trebuit să ia măsuri împotriva partidului de la care proveneau primarii ce conduceau administraţiile locale unde soţul său câştigase contracte (unele prin încredinţare directă) de peste 55.000 de euro. Am întrebat-o pe dna judecător dacă aceste relaţii ar fi fost de natură să-i influenţeze decizia.
„V-am răspuns şi atunci, nu am nimic să vă mai spun. Nu mai pot să vă spun altceva, pentru că mi-a încetat calitatea. Întrebaţi-i pe cei de la Biroul Electoral Central, eu mi-am spus punctul de vedere! V-am spus că nu am avut nici o solicitare, dvs mi-aţi cerut un punct de vedere, deci nu s-a făcut sesizare“, a afirmat dna Alexandroiu. La argumentul că, totuşi, au fost nenumărate sesizări prin articole de presă, cât şi la AEP şi BEC, care i-au transmis cazul spre „competentă soluţionare“, judecătorul a răspuns: „Aşa s-a apreciat atunci la BEC Craiova! Nu vă mai pot spune altceva. Soţul meu nu are nici o primărie PSD, staţi liniştit! Nici UNPR, nici nimic. Vă daţi seama, la câte dosare judec eu, cum ar fi să mă influenţeze aşa ceva? Când eram la BEC, el nu avea nici un contract în derulare cu vreo primărie“, a mai spus judecătorul Gabriela Alexandroiu. Din declaraţiile de avere însă, rezultă că cel puţin un contract, la Primăria Fărcaş, încheiat în decembrie 2015 pentru șase luni (25.000 de lei), este posibil să fi fost în derulare la data la care Domnia Sa era preşedinte al BEC Craiova. În lumina noilor informaţii, v-aş întreba şi pe dumneavoastră, dragi cititori: este posibil ca dna judecător Gabriela Alexandroiu să fi fost influenţată în decizia sa de contractele de peste 55.000 de euro pe care soţul său, Ioan Cristian Alexandroiu, le-a avut în perioada 2012-2015 la primării conduse de primari PSD?
