Revolta magistraţilor. De ce s-au mobilizat peste 500 de judecători şi procurori împotriva CSM

Magistraţii din România s-au remarcat în ultimii ani prin reacţii virulente în special când a trebuit să-şi apere interesele financiare. Mai rar s-au bătut pentru independenţa lor, doar câţiva militează împotriva modificărilor la legile penale şi foarte puţini au curajul să se exprime public. De câteva zile, câteva propuneri făcute de o comisie din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au generat un protest fără precedent. Un memoriu iniţiat de câţiva magistraţi a strâns în câteva zile peste 500 de semnături. Aparent, aici nu e vorba de bani, ci de apărarea unor principii. La o analiză mai atentă, tot la bani ajungem şi la cariera lor. Dar ce i-a enervat, de fapt, pe judecători şi procurori?
În dispută sunt, în esenţă, trei propuneri care vizează:
1. Modificarea modului de promovare în interiorul profesiei.
2. Schimbarea regulii de revenire în magistratură a celor care au demisionat din varii motive.
3. Primirea avocaţilor cu peste 18 ani vechime în corpul magistraţilor pe bază de interviu.
1. Neoficial, magistraţii se declară cel mai tare deranjaţi de prima propunere. În prezent, un judecător promovează de la Judecătorie la Tribunal dacă are minimum patru ani vechime, iar de la Tribunal la Curtea de Apel dacă are cel puţin şase ani vechime. Comisia din cadrul CSM propune majorarea condiţiei de vechime de la patru la şapte, respectiv de la şase la zece ani. Propunerea este văzută de magistraţi ca o blocare a avansării în carieră.
În plus, locurile vacante s-au cam ocupat deja în sistem. Nu mai suntem în situaţia de acum câţiva ani, când erau sute de posturi libere. Apoi, vârsta medie în Curţile de Apel, de pildă, este de aproximativ 40 de ani, în urma infuziei de magistraţi tineri realizată în urmă cu 10-15 ani. Prin urmare, perspectiva eliberării locurilor prin pensionare se îndepărtează. Prin mărirea condiţiei de vechime, magistraţii trebuie să aştepte şi mai mult pentru a avansa la instanţele superioare.
Aici trebuie spus că, pe lângă prestigiul profesional, avansarea înseamnă mai mulţi bani, diferenţele fiind de câteva milioane bune de la o instanţă inferioară la una superioară. Aşadar, există şi o miză financiară, nu doar una pur profesională.
Apoi, CSM propune ca promovarea să nu se mai facă doar pe bază de examen, ca până acum. Jumătate din notă va reprezenta evaluarea activităţii profesionale. Aici apare un nou motiv de enervare pentru magistraţi. Cine va face evaluarea? CSM, desigur, dar propunerile nu detaliază din cine este formată comisia sau pe ce criterii se realizează evaluarea activităţii unui judecător sau procuror.
Ideea ca evaluarea activităţii unui magistrat să conteze la promovare nu este neapărat proastă. Nu poţi fi de zece în teorie, dar în practică să ai, ca judecător, întârzieri nejustificate la motivări sau achitări multiple ca procuror, dosare care zac cu anii în fişet etc. Toate aceste aspecte trebuie, într-un fel, reglate.
În paranteză fie spus, magistraţii sunt evaluaţi în prezent de proprii colegi. Evaluarea se face acum o dată la trei ani, la nivelul instanţelor sau Parchetelor unde funcţionează. Din acest motiv, cvasitotalitatea magistraţilor din România iese din evaluări cu calificative de foarte bine. Nici acest sistem nu reflectă realitatea.
În concluzie, prin modificarea regulilor de promovare în interiorul profesiei scad dramatic şansele promovării, iar magistraţii se tem de introducerea arbitrariului în evaluarea lor.
2. CSM propune ca revenirea în magistratură să se poată face fără examen, dacă judecătorul sau procurorul are cel puţin zece ani vechime şi a plecat din motive neimputabile lui. Presa a speculat deja că unul dintre beneficiarii propunerii este chiar ministrul justiţiei. Robert Cazanciuc a demisionat din magistratură după ce a fost numit în guvernul Ponta. Ca să revină în sistem, ar trebui să dea din nou examen la Institutul Naţional al Magistraturii. Dacă propunerea CSM trece, Cazanciuc ar fi scutit de calvarul unor examene dificile.
Magistraţii mai exprimă o nemulţumire în legătură cu această propunere. Una dintre asociaţiile de magistraţi (UNJR) a denunţat public faptul că toţi judecătorii şi procurorii care au plecat prin demisie din cauza unor probleme de integritate se vor întoarce în sistem fără probleme. Există cazuri de judecători şi procurori care, de frica unor anchete, au preferat să demisioneze.
3. În fine, ultima propunere considerată inacceptabilă este dedicată avocaţilor. Comisia din CSM propune ca avocaţii cu 18 ani vechime să poată intra în magistratură pe baza unui simplu interviu. Potrivit unor surse din sistem, această propunere ar fi mai degrabă un troc.
Aşa cum magistraţii ieşiţi la pensie intră în avocatură doar pe bază de interviu, şi avocaţii cu vechime vor să intre în magistratură tot aşa. Numai că introducerea unor criterii subiective de intrare în profesie scade standardele profesionale şi încalcă o serie de convenţii la care România este parte. Cam acestea sunt, în esenţă, motivele care i-au revoltat pe magistraţi. Propunerile CSM n-au fost în dezbatere publică şi s-a lucrat în mare secret la ele, motive suplimentare de nemulţumire. Judecătorii şi procurorii s-au mobilizat, mai ales după ce presa a scris vineri despre o întâlnire de taină între preşedintele CSM, Marius Badea Tudose, ministrul justiţiei, Robert Cazanciuc, şi preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, Bogdan Ciucă. La această întâlnire s-ar fi discutat inclusiv despre propunerile CSM.
La întâlnire s-ar fi dezbătut al patrulea subiect delicat: modificarea modalităţii de numire a procurorilor-şefi. Aceştia ar urma să fie numiţi de către secţia de procurori din cadrul CSM, nu de ministrul justiţiei ca până acum. CSM a negat însă că s-ar pregăti vreun proiect de lege în acest sens.
HotNews.ro a scris vineri că modificarea este importantă în perspectiva unei eventuale schimbări de guvern. Toate funcţiile de conducere (procurori-şefi, adjuncţi, şefi de secţie) din cadrul Parchetelor (DNA, Parchet General) expiră anul viitor. Acestea sunt funcţii-cheie în sistem.
Chiar dacă preşedintele Iohannis numeşte în final procurorii-şefi, faptul că propunerea va veni de la secţia de procurori a CSM nu este o garanţie că sistemul are capacitatea de a cerne cele mai potrivite propuneri. Vezi avizul favorabil acordat noului procuror-şef DIICOT, Daniel Horodniceanu, care a avut o prestație slabă la audieri şi nu s-a remarcat cu nimic în activitatea sa de şef de birou la Iaşi. Însă toate aceste propuneri – formulate deocamdată la nivelul unei comisii interne – mai trebuie să treacă şi de plenul CSM. După mobilizarea fără precedent a magistraţilor, adoptarea lor devine incertă.