În plan politic, dezvăluirea lui Traian Băsescu potrivit căreia premierul Victor Ponta ar fi fost ofițer acoperit în perioada 1997 – 2001, pe vremea când lucra ca procuror, produce efecte politice dificil de cuantificat în cele două săptămâni rămase până la primul tur. În plan instituțional și în plan extern avem de-a face cu posibile efecte negative la adresa credibilității unor instituții-cheie. Cert e un singur lucru: aceasta este cea mai gravă criză de securitate din ultimii zece ani, după demiterea șefilor de servicii în urma fugii din țară a lui Omar Hayssam. HotNews.ro a inventariat o serie de efecte posibile și câteva mari semne de întrebare generate de cazul „Ponta – ofițer acoperit“. Cea mai mare criză de securitate din ultimii nouă ani, după demiterea șefilor.
În plan politic, pentru publicul de dreapta nu este clar în ce măsură dezvăluirea va avea un efect mobilizator. Traian Băsescu l-a dezbrăcat pe Victor Ponta așa cum a promis, dar a demolat toți ceilalți candidați de dreapta, lovind atât în Klaus Iohannis, cât și în Monica Macovei. Președintele Băsescu a lăsat în picioare o singură opțiune, pe Elena Udrea, considerată inacceptabilă sau chiar o jignire de mare parte din alegătorii de dreapta. La asta se adaugă și invitația clară făcută de Traian Băsescu la boicot în turul doi dacă Udrea nu va ajunge în finală, ceea ce face și mai grea sarcina lui Iohannis, creditat cu cele mai mari șanse să între în finală alături de Ponta. În aceste condiții, nu este clar ce efect va avea dezvăluirea lui Traian Băsescu în interiorul publicului de dreapta. Acest public oricum îl detestă pe Victor Ponta și nu l-ar fi votat. Întrebarea este dacă dezvălurile președintelui au capacitatea de a radicaliza acest public în sensul că-l va determina să voteze împotriva lui Victor Ponta cu orice preț sau îl va dezorienta/dezabuza și mai rău câtă vreme singura opțiune validă indicată de președinte se numește Udrea, ceea ce-l va determina să nu meargă la vot. Nu este clar nici în ce măsură dezvăluirile lui Traian Băsescu ar putea avea impact asupra nehotărâților. Îi va convinge să iasă la vot sau le va adânci disprețul față de clasa politică și vor sta departe de urne?
În publicul de stânga nu este clar dacă dezvăluirea va produce efecte notabile. Ne-am obișnuit ca alegătorii de stânga, electoratul tradițional al PSD, să nu sancționeze un politician corupt sau chiar arestat, așa că sunt puține speranțe că va reacționa mai dur la dezvăluirea că Ponta a fost ofițer SIE acum 15 ani. Criteriile de moralitate nu prea intră în grila de judecată a electoratului de stânga. E posibil să existe însă chiar și în rândul acestor alegători o reacție de respingere. Șocul produs de o asemenea dezvăluire nu poate fi subestimat. Dar la fel de bine Victor Ponta s-ar putea să crească brusc în ochii alegătorilor de stânga, să-i ofere în sfârșit motive de admirație sau să-i convingă că liderul PSD este pur și simplu victima unui nou atac nedrept lansat de marele său rival, Traian Băsescu.
În interiorul PSD, iarăși sunt de așteptat două tipuri de reacții, greu de estimat acum în ce proporții. În cultura internă a PSD, a fi fost ofițer de securitate sau un om „al serviciilor“ nu este ceva blamabil, dimpotrivă. În partide cu trecut securisto-comunist ca PSD, posesorul aurei de a „om al serviciilor“ căpăta brusc mai multă autoritate și putere, nu cade în dizgrație. Victor Ponta s-ar putea să impresioneze câțiva baroni și lideri de partid cu noul stat statut de fost spion, trecând de la imaginea de lider slab și manevrabil la imaginea de „James Bond“ conectat la centre obscure de putere față de care au manifestat mereu teamă. Dar la fel de bine s-ar putea să-l vadă fix ca pe un trădător, ca pe un „om al serviciilor“, din cauza cărora mulți au intrat la închisoare în ultimii ani. Vom vedea în următoarele zile cum se decantează în interiorul partidului percepția asupra lui Victor Ponta – ofițer acoperit: negativ sau pozitiv.
Contează apoi cum vor vinde televiziunile de știri publicului larg această dezvăluire din trecutul lui Victor Ponta. Dacă în timpul rămas din această campanie îl vor eroiza în lupta cu Traian Băsescu, atunci dezvăluirea că Ponta a fost ofițer SIE s-ar putea să lucreze în favoarea candidatului PSD. Dacă vor insista mai mult asupra problemelor de legalitate, credibilitate externă și internă, vulnerabilitate personală și instituțională, atunci există șanse ca Victor Ponta să fie drastic sancționat de alegători, fie printr-o supramobilizare a celor de dreapta, fie printr-o submobilizare a celor de stânga sau prin combinația celor două. Dacă nu cumva va fi un motiv să resusciteze tema antibăsismului
Important e și cum se va comporta Victor Ponta, dacă își va asuma ceva din acest trecut pezentat de Traian Băsescu și dacă da, cum va explica acuzația de încălcare a legii. Amintim că Ponta, întrebat fiind dacă a fost ofițer acoperit, a dat deja un răspuns: Și dacă am fost, nu v-aș spune.
A fost cunoscută această vulnerabilitate a lui Victor Ponta de țări din afara NATO, precum China, Rusia sau Kazahstan sau oricare alte țări din afara NATO pentru a influența decizia în dosare importante?
Care este impactul asupra credibilității lui Victor Ponta în rândul partenerilor străini? Ce credibilitate mai are printre lideri precum Angela Merkel, Francois Hollande, David Cameron sau președintele SUA, țară de care ne leagă cel mai puternic parteneriat strategic?
Va fi afectată credibilitatea României ca întreg în fața NATO? Dacă e adevărat ceea ce a spus Traian Băsescu că Ponta a fost ofițer sub acoperire al SIE în 1997-2001, aceea e o perioadă în care șefia serviciului era deținută de Cătălin Harnagea, un personaj eșuat în ultimii ani la televiziunile lui Voiculescu. E o perioadă în care SIE și SRI erau slab sau chiar deloc reformate, și atunci se pune întrebarea pe cine a spionat Victor Ponta? Cumva chiar aliații de acum ai României din NATO și UE?
Câtă încredere mai putem avea ca societate civilă în mecanismele de control asupra serviciilor secrete? Comisia parlamentară de control asupra SIE trebuie să dea public explicații în acest caz.
Ce impact va avea asupra SIE? Care mai este credibilitatea SIE, care a acoperit această presupusă ilegalitate 17 ani, timp în care Ponta a fost, pe rând, parlamentar, ministru (2009), șef de partid (2010) și premier (2012)?
Este acest episod și expresia unei rivalități mai vechi dintre cele două servicii? Va fi folosită situația vulnerabilă a SIE de către SRI pentru a căpăta un ascendent?
Este cazul deschiderii din oficiu a unui dosar penal în cazul Ponta – ofițer acoperit SIE? Ce parchet ar trebui să deschidă dosarul? Suntem în prezența unor fapte penale și, dacă da, s-au prescris ele?
De acum încolo e posibil să nu mai avem politicieni numiți șefi la serviciile de informații, ci oameni proveniți din structurile de securitate, după cum a enunțat problema chiar Traian Băsescu marți seară. Cazul Meleșcanu – Ponta, dacă se confirmă, demonstrează riscul ca un politician să aibă vulnerabilități/dependențe majore care vulnerabilizează însăși activitatea de bază a serviciului.
De unde știa Traian Băsescu atât de precis informațiile, în condițiile în care a spus că nu de la servicii? De la Valer Marian? Sau e vorba doar de deducții, caz în care putem vorbi de o intoxicare la cel mai înalt nivel?
De ce nu a făcut Traian Băsescu o sesizare penală?
De ce nu l-a demis Traian Băsescu pe Meleșcanu la primele suspiciuni probate că ascunde informații?
De când avea, de fapt, Traian Băsescu aceste informații? De ce procesul de deconspirare a durat atât de mult și bomba a fost detonată exact în campania electorală?
Știa Adrian Năstase, omul care l-a adus pe Ponta în guvern și în PSD? Să ne amintim că Năstase a avut tot timpul legături cu foști generali de securitate – Silinescu, Mihai Caraman, Ristea Priboi. Dar ceilalți președinți sub care Ponta ar fi activat ca ofițer acoperit – Ion Iliescu și Emil Constantinescu – știau că SIE are ofițeri acoperiți în magistratură? Dar miniștrii justiției din acele perioade, Rodica Stănoiu și Valeriu Stoica? Dar M.R. Ungureanu, șeful SIE până în 2012, a știut?
