Omul Nou Victor Ponta și doctoratele sale zburătoare

Victor Ponta este Omul Nou visat de Ceaușescu și ideologul său, Iliescu. Am văzut și eu filmul cu întâlnirea dintre președintele Traian Băsescu, premierul plagiator Victor Ponta și profesoara de economie de la University of Maryland (on leave), actual ministru de finanțe în România, Ioana Petrescu. Este limpede că a fost un spectacol colosal, deopotrivă tragic și comic, electrizant și dezolant. Pe scurt, vorba unui prieten, cutremurător. Puși la colț, premierul și absolventa de doctorat la Harvard abia mai legau câteva cuvinte. Erau însă fuduli, nu smeriți. Președintele încerca să obțină de la ei informații în fond banale, cifre pe care un bun contabil de la Finanțe le-ar fi putut oferi într-o secundă. Dacă ar fi existat. Cei doi, fără îndoială, veniseră cu lecțiile nefăcute. Scena va intra în antologia imposturii cu patalama. Dar și în aceea a peronismului de tip balcanic. Pentru că, trebuie spus, Ponta este un urmaș local al ultrapopulistului demagog, aventurierul politic Juan Domingo Peron.
Nu înțeleg de ce trebuia președintele să ceară permisiunea lui Victor Ponta pentru a difuza acea înregistrare. Era cumva clandestină? Nu a fost difuzată de o terță persoană, care se bagă ca musca-n lapte, ci de gazda întâlnirii. Dar chestiunea-cheie aici este nonprofesionalismul abisal al celor doi reprezentanți ai guvernului. Se comportau ca niște școlari inapți să priceapă cum de au ajuns în această penibilă situație. Mă rog, plagiatorul nu cunoaște rușinea, s-a scufundat înfuriat în fotoliu și a mormăit câteva fraze. Dar merită oare ca doamna Ioana Petrescu să-și sacrifice urma de autoritate ce-i mai rămăsese în România pentru a servi și a garanta un șarlatan politic? Cum vede Ioana Petrescu relația dintre etic și politic?
Iată motivele pentru care împărtășesc, nu fără o mare mâhnire, cele scrise de bunul meu prieten Dragoș Aligică pe facebook. Sunt mâhnit pentru că nu era nevoie ca un onorabil doctorat la Harvard, sub conducerea științifică a unui mare economist, să devină miză propagandistică pentru aparatul ideologic pesedist. Pot accepta că, la început, doamna ministru nu știa în ce joc intră. Toți putem fi puțin naivi. „Toți suntem melodramatici“, vorba lui Mircea Cărtărescu în „Levantul“. Dar există obligații ale responsabilității. Nu te joci cu taxele unei economii, nu patinezi nonșalant în chestiuni care afectează destinele a milioane de familii.
Scrie așadar Dragoș Aligică:
„1. Bun. Rezolvarăm și asta. Românii mai credeau încă într-un mit: mitul tinerilor educați la «universități/școli de prestigiu», care vin și fac, și dreg. S-a ales praful și de asta.
 2. Nu trebuia să fie o surpriză. Personal am spus-o aici pe facebook în momentul zero: NU e în regulă. În 20 de ani de când sunt în lumea asta academică NU am cunoscut un singur absolvent de universitate occidentală – persoană de calitate umană sau intelectuală – care să vină să-și pună competențele sau reputația de pe hârtia aia de diplomă «prestigioasă» în slujba organizației infecte și antinaționale patronate în tradiția Iliescu-Năstase-Ponta. Niciodată. Nimeni. Cunosc zeci, sute de oameni în emigrația academică și intelectuală în nenumărate universități și centre în Occident. Au opinii diferite, ideologii diferite, dar au comun acest lucru: nu reticență, ci scârbă absolută la a avea de a face cu ăștia. Să li se alăture după lovitura de stat??? In­imaginabil.
 3. Când cineva vine cu argumentul că «are în CV» «universități de prestigiu», «liceul de matematică fizică Cutare» sau «grădinița cu orar prelungit 27», drept unică indicație și garanție a bonității intelectuale sau profesionale sau de caracter, să știți că acolo e o problemă. Oamenii se judecă după competență și caracter, punct. Alți factori (familie, gen, etnie, educație, status social etc.) pot ajuta sau submina judecata, dar niciodată nu o pot substitui în esența ei.
 Nu există nimic mai trist și mai penibil decât specia asta de făcătură umană care trăiește toată viața din parazitarea faptului că a făcut «grădinița cu orar prelungit 27» într-o fază a vieții. Semn clar de impostură.
 4. Răul făcut comunității de studenți, cercetători, profesori și profesioniști în general, români din Occident este enorm, incomensurabil. Impostura, arivismul și iresponsabilitatea câtorva persoane (care obișnuiesc să se bată în piept cu sistemul de status academic sau ca în cazul de față să-l paraziteze mercantil) sunt decontate colectiv. Beneficiile personale vor rămâne însă.
Vorbim aici de un tip uman care va vinde toată viața imagine și CV, marke­ting uman fără conținut, o poleială fără substanță. Și spoiala a fost desăvârșită sub ochii noștri. Repet: în detrimentul public și al specialiștilor și oamenilor de bun-simț. Asta e“.
Vladimir Tismăneanu-
contributors.ro