Cele două republici separatiste – Abhazia şi Osetia de Sud – şi-au proclamat independenţa faţă de Georgia în urma conflictului din Caucaz.
Rusia le-a recunoscut pe loc.
Ţările occidentale, în frunte cu America, s-au grăbit să condamne gestul Rusiei.
Declaraţiile făcute cu acest prilej au ţinut să reafirme – potrivit autorilor lor – principiul integrităţii teritoriale a Georgiei.
Luate în sine, aceste precizări sunt de salutat. Experienţa vieţii internaţionale a dovedit cu prisosinţă că principiul integrităţii teritoriale, altfel spus, al nemodificării graniţelor trasate după al doilea război mondial, e unul dintre instrumentele prevenirii unei noi dezordini planetare. Nu întâmplător, acest principiu a fost consfinţit prin documentele Conferinţei de la Helsinki.
Din nenorocire, judecate în context, reafirmările principiului sună fals în gura liderilor occidentali.
N-a trecut nici un an de când s-a pus chestiunea integrităţii teritoriale a Serbiei. Aprovizionaţi cu arme de către Occident, sprijiniţi ferm de SUA, liderii kosovari au proclamat independenţa provinciei separatiste. Dacă Rusia a condamnat decizia, invocând principiul integrităţii teritoriale, liderii occidentali au salutat-o cu salve de surâsuri şi aplauze, grăbindu-se să recunoască noul stat.
Argumentul invocat?
Voinţa kosovarilor de a trăi într-o ţară independentă de Serbia.
Osetia de Sud s-a separat de Georgia, după destrămarea URSS, în urma unui referendum ţinut în 1994.
Argumentul deciziei?
Teritoriul e populat în mare de ruşi.
Abhazia a devenit republică autonomă în cadrul Georgiei încă din 1930. În 1992, după ce şi-a proclamat independenţa, Georgia a purces la o intervenţie militară. A urmat un război de un an cu mii de morţi şi mii de refugiaţi.
Când occidentul a anunţat că nu recunoaşte independenţa Abhaziei şi a Osetiei de Sud, unii au ţinut să amintească poziţia net diferită în cazul Kosovo.
Cazul Kosovo e deosebit de cel al Abhaziei şi Osetiei de Sud, au răspuns preopinenţii.
Cum adică?
Şi în cazul Kosovo, şi în cel al republicilor separatiste din Caucaz se invocă voinţa populaţiei majoritare.
Şi într-un caz, şi-n celălalt, ţara-mamă e acuzată de a nu fi acordat drepturi colective minorităţii.
Amândouă cazurile contrazic principiul integrităţii teritoriale.
El ar fi trebuit să-şi spună cuvântul şi în cazul Kosovo.
Pentru că, în materie de principii, nu există derogări!
