Precedentul Boureanu

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Lista dalmaţienilor publicată de Coaliţia pentru o Guvernare Curată nu a furnizat mari surprize. Din păcate, vedem aceleaşi tipare: abuz de funcţie şi confuzia între buzunarele proprii şi bugetele instituţiilor. Un caz însă merită discutat. Este vorba despre Cristian Boureanu, candidat PD-L pentru Consiliul Judeţean Argeş. Boureanu este un om cu imagine relativ bună, care face mare caz de lupta împotriva sistemului. Comparat cu contracandidatul său, actual preşedinte al CJ din partea PSD, şi el pe lista CGC, face oricum figură mai bună. Dar este trecut pe lista dalmaţienilor pentru că e anchetat de DNA. Bineînţeles, Boureanu a spus imediat că adversarii politici au comandat acest dosar pentru a-l compromite. Nimic spectaculos. Nici nu voi discuta acest aspect, pentru că m-am săturat ca în cazurile de corupţie să dezbatem mai mult despre cine are interesul să-l înfunde pe anchetat decât dacă dosarul este fundamentat (se pare că plecăm de la ideea că oricum toţi sunt corupţi, aşa că numai cei care au deranjat pe cineva sunt şi anchetaţi).
Însă, cazul deschis de DNA este în sine un precedent spectaculos. Şi, mai ales, binevenit. Boureanu a fost până în 2000 în Adunarea Generală a Acţionarilor de la Loteria Română. AGA a aprobat un contract cu o firmă privată, oarecum tipic pentru contractele prin care se sifonează bani publici: Loteria plătea imens, firma câştiga enorm. Nu numai Boureanu, ci şi toţi ceilalţi membri AGA care au aprobat contractul sunt acum cercetaţi, printre care şi ministrul Eugen Nicolăescu. Boureanu spune că ei au semnat pur şi simplu documentaţia primită de la departamentele tehnice din cadrul Loteriei, aşa că nu înţelege de ce trebuie să fie anchetat.
Ca să recapitulăm: Boureanu, aflat atunci în graţiile PNL, este desemnat pentru a reprezenta statul în conducerea Loteriei. De acolo, primeşte o leafă grasă fără să facă mare lucru. Se pare că el consideră că leafa vine pur şi simplu, fără nici un fel de răspundere. Şi nu doar Boureanu. Este o modă veche a agamanilor. Garnitura a doua a partidelor umple cu sârg aceste AGA ale companiilor de stat. Nimeni nu ştie de ce iau aceşti oameni bani. Teoretic, statul ar trebui reprezentat acolo de persoane care se pricep la afaceri, la politici publice sau la domeniul de activitate al companiei. Aceste persoane trebuie să vegheze ca managementul executiv al acestor companii să nu fure şi să facă performanţă. Doar că în practică agamanii privesc aceste funcţii ca pe un fel de răsplată a activităţii de la partid. Cu ceva vreme în urmă, ziarele scriau de cazul unei domnişoare de pe la PNL, care abia terminase facultatea şi reprezenta statul în vreo trei AGA. Statul pierde de două ori: plăteşte salarii degeaba, iar companiile nici nu sunt supravegheate cum ar trebui.
Acum, demersul DNA împotriva lui Cristian Boureanu are meritul de a sparge acest mit: agamanii nu iau banii de pomană, trebuie să şi răspundă pentru actele pe care le semnează. Faptul că semnezi actele puse de alţii pe masă, fără să te pricepi, nu este o scuză. Nu te pricepi, stai acasă.