Krivoi Rog – afacerea greilor

Vestea că oficialităţile din Ucraina încep discuţiile cu România şi Slovacia, în legătură cu privatizarea Combinatului Krivoi Rog, este interesantă pentru colosul indian Mittal, cel care deţine combinatul siderurgic de la Galaţi. Zvonurile circulă cu mare viteză. Se fac fel de fel de scenarii. Unul dintre acestea ar fi ca România să fie convinsă de partea ucraineană să renunţe la privatizarea Krivoi Rog, obiectiv strategic în care de la bugetul de stat s-au investit aproximativ 800 de milioane de dolari. Destul de stranie abordarea. În primul rând, România nu este interesată de această tranzacţie, chiar preşedintele Traian Băsescu susţinând acest lucru. Singura pretenţie a Bucureştiului este aceea de a-şi recupera o parte din investiţia făcută în colosul din Ucraina. Şi atunci, de unde acest scenariu? Lucrurile sunt mai complicate. Krivoi Rog, cunoscut şi sub denumirea KGOKOR, este subiect de dispută între coloşii siderurgiei. O bătălie cu miză imensă, deoarece combinatul are potenţialul de a deveni un jucător important pe piaţa produselor siderurgice, oficialii de la Kiev susţinând că acesta ar putea produce, într-o primă fază, 6,6 milioane de tone de pelete pe an, cantitate care ar urca ulterior la zece milioane de tone. Din arsenalul de război nu lipsesc nici armele politice. Să ne amintim de faptul că, imediat după câştigarea alegerilor prezidenţiale, Viktor Iuscenko a intervenit dur în această afacere. Atunci, preşedintele a blocat vânzarea combinatului Krivoi Rog, la care statul român deţine o participaţie de 28%, după publicarea unor informaţii potrivit cărora serviciile de securitate investighează condiţiile în care a fost încheiat acordul privind transferul de proprietate. Decizia lui Iuscenko a fost determinată de informaţiile publicate de agenţia de presă Interfax, care a relatat că serviciile de securitate au intervenit pentru a împiedica pierderea controlului statului asupra combinatului, după ce Fondul Naţional de Investiţii Imobiliare a semnat, în septembrie, un acord pentru vânzarea Krivoi Rog. Cum mai afirmam şi atunci, în tot acest scenariu de interese, România este prinsă în ecuaţie undeva la mijloc. Spunem aceasta întrucât, prin contractul de privatizare al Sidex, guvernul a împuternicit cumpărătorul, Mittal Steel, să reprezinte interesele ţării în faţa autorităţilor de la Kiev, pentru recuperarea datoriei de 350 de milioane de euro. Aici este şi întreaga problemă, deoarece concernul indian este direct interesat de privatizarea combinatului. Or, în calitatea de împuternicit al statului român, Mittal a lansat o ofertă fermă pentru formarea unui consorţiu mixt, în care partea indiană să deţină 60% din combinat şi să aducă o infuzie de capital necesară finalizării investiţiei de la Krivoi Rog. Practic, Mittal ar fi despăgubit statul român, urmând să se transforme în creditor al combinatului şi prin conversie în acţionar. Concernul anglo-indian nu este singurul interesat de această megaafacere. Încă de la început era vizibil interesul rus al influentelor companii siderurgice. Compania rusă Metalloinvest, care grupează activele oamenilor de afaceri Alisher Usmanov şi Vasili Anisimov, şi cel mai mare producător ucrainean de pelete, Ferrexpo Poltava Mining, au fost la un pas să preia Krivoi Rog, deoarece în 2006 guvernul a decis formarea unei companii mixte, prin intermediul căreia să se obţină 804 milioane de dolari pentru finalizarea investiţiei realizate până în prezent în proporţie de 60 de procente. Participanţii ucraineni erau Fondul de Stat al Ucrainei şi societatea Compania Metalurgică şi de Minereuri, creată de firmele Metalloinvest şi cea ucraineană Smart-grup. Dar lucrurile au fost date peste cap de decizia lui Iuscenko de a anula tranzacţia respectivă. Din această perspectivă, runda de negocieri româno-ucraineană, pe tema participării la Krivoi Rog, se anunţă deosebit de interesantă. România nu vrea decât să-şi recupereze investiţia, în schimb, Mittal, împuternicit de statul român, vrea mai mult.